Jurnal de Coach (II): Relația cu banii și stima de sine

         Formarea mea in Life Coaching de la inceputul acestui an mi-a adus o mare sansa sa lucrez in continuare la mine insami, dar si m-a facut sa constientizez si ca: dupa problemele personale, relatii sunt al doilea cel mai mare catalizator al nevoii de schimbare, cunoastere si tranformare. Un al doilea motiv pentru care iubesc Coaching este posibilitatea interactiunii Client-Coach, crearea unor spatiu nou, unic si creativ din intrebarile ”la țanc” ale Coach-ului si constientizarile Clientului.

         In aceasta idee, si pentru cei care vor sa stie mai multe despre Life Coaching, am dat drumul unui noi sectiuni pe blog: Jurnal de Coach.

32734062_1842083965812484_5343770529834729472_n
Cipru, Ayia Napa, Parcul De Sculptură

Noua sectiune va cuprinde articole din experienta mea cu persoanele care isi doresc sa inceapa acest proces de transformare (cu permisiunea lor bineinteles!), un set de intrebari deschise (dedicate constientizarii clientului) si posibile solutii si actiuni pe agenda clientului.

Astazi, in Jurnal de Coach (II), vorbim despre legatura dintre relatia cu banii si stima de sine.

Caz client:

      Clientul si-a propus sa inteleaga de ce nu se simte entuziasmat la job si care ar fi motivele din spatele acestei stari. Desi ii place activitatea pe care o desfasoara zi de zi si considera ca este rasplatit pentru aceasta, resimte cumva o lipsa de energie si entuziasm. Prin intermediul intrebarilor deschise, am ajuns si la subiectul relatiei clientului cu natura banilor si cum stresul cauzat de cheltuirea sau castigarea banilor il impiedica sa se bucure cu adevarat de activitatea pe care o desfasoara.

        Din a doua sedinta, am inceput sa creionam si valorile care stau in spatele relatiei cu banii, si anume, siguranta, certitudine, dar si un sentiment de confort personal, in satisfacerea anumitor dorinte personale. Am reusit sa descoperim metaprogramul din spatele lipsei de ssiguranta in privinta banilor, desi factual nu era cazul. Credinta cum ca banii sunt o resursa nesigura si deci ”se fac greu” vine din copilarie, atunci cand lipsa banilor era o sursa de pericol, un barometru prin care, la liceu, de exemplu, ceilalti copii masurau prin intermediul banilor valoarea personala. In acest context familial, clientul a invatat ca banii sunt foarte importanti, mai ales atunci cand lipsesc, si ca este necesar ca ei sa reprezinte o sursa de motivare, dar si de stres.

       Strategia dezactivarii acestui program de perceptie limitativ pe care am folosit-o a fost disocierea dintre siguranta (in sensul exagerat, de pericol) si castigul banilor, adica a anxietatii in privinta banilor, prin readucerea in prezent a perceptiilor si exemple din viata profesionala a clientului.

In spatele fricii de a nu avea suficienti bani, se ascunde parerea legata de valoarea personala si increderea in abilitatile proprii.  Banii sunt asadar un beneficiu secundar, nu un scop in sine. Odata descoperit scopul mai inalt care mana clientului in obtinerea sigurantei financiare: incredere in sine si recunoastere socialaclientul isi poate sustine procesul de transformare prin motivatie (energie).

Intrebare: In acest moment, considerati ca suma pe care o castigati lunar va asigura necesitatile de baza?

Raspuns: Da, clar. Chiar mai mult.

⦁ Intrebare: Inteleg. Imi puteti da un exemplu in care banii sunt totusi o sursa de stres?⦁ Raspuns: In momentul in care fac o cheltuiala mai mare, pe care mi-o doresc insa, ma simt in nesiguaranta ca s-ar putea sa raman fara bani.

⦁ Intrebare: Aha. Si exista posibilitatea reala sa ramai fara bani chiar daca faci o cheltuiala mai mare?

⦁ Raspuns: Nu. De obicei, sunt foarte calcultat. Dar mereu pun raul in fata. Asa ca sa ma asigur.

⦁ Intrebare: Inteleg ca banii reprezinta o sursa de siguranta, va da senzatia de siguranta?⦁ Raspuns: Da, categoric.

⦁ Intrebare: Ce alte resurse din viata ta ti-ar mai putea asigura aceasta nevoie de siguranta?

⦁ Raspuns: Daca as avea o anumita specializare, daca as fi buna la ceva, mi-as gasi de munca.

⦁ Intrebare: Ce alt aspect ( in afara de bani si cariera) iti aduce sentimentul de siguranta in viata ta?

⦁ Raspuns: Siguranta de sine si increderea in propriilor forte.Accesul Clientului la resursele interioare. *Prin cea din urma intrebare „Ce alt aspect ( in afara de bani si cariera) iti aduce sentimentul de siguranta in viata ta?” am reorientat atentia de la siguranta data exclusiva de bani pana la siguranta de sine, care se gaseste intotdeauna in interior.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

     Cum te ajuta procesul de Life Coaching si ce aduce nou in viata ta?

 ⦁ Procesul de ascultare activa si dialog permite clientului sa se simta in siguranta, ceea ce i-a oferit confortul necesar pentru a se exprima liber si autentic

⦁ Faptul ca i-au fost ascultate dorintele, i-a activat increderea ca-si poate atinge obiectivele si ca doar o chestiune de raportare perceptiva la propria persoana

⦁ A constientizat cat de multe abilitati de a se sustine profesional are, in paralel cu jobul actual. Posibilitatea schimbarii jobului nu mai pare atat de infricosatoare deoarece siguranta de sine nu mai are legatura cu banii, ci cu increderea in fortele proprii

⦁ A constientizat ca deja avea o mare doza de incredere in sine si proactivitate, dar ca limbajul pe care il folosea cu sine insusi era limitativ. Prin schimbarea perceptiilor si reframing a reusit sa se conecteze cu aceasta motivatie interioara si metascop.

P.S. 1 Daca ti-am starnit interesul pentru o sedinta de Life Coaching, ma poti contacta aici (email: cristinalotru@gmail.com)

P.S. 2. Daca ti-a fost de folos articolul, iti poti distribui pe FB sa-i inspire si pe altii!

Cu drag,

Cristina (Colectionarul de Vise Scrise)

Înregistrarea VIDEO pentru ”Arhetipurile feminine. De la fetița rănită la femeia jovială”

Dacă ai fost plecat(ă) la grătar de 1 mai, îți las aici înregistrarea VIDEO pentru ”Arhetipurile feminine. De la fetița rănită la femeia jovială”.

A fost foarte interactiv, multe întrebări și de la femei, dar (surprinzător?) și de la bărbați despre feminitatea autentică și modelele de feminitate. Asta m-a bucurat foarte mult pentru că îmi doresc să nu mă învârt în jurul feminismului, ci să integrăm ambele aspecte și energii în viața noastră: masculinul și femininul.

Exact în jurul acestui echilibru de forțe, yin-yang (feminin-masculin) am scris și eBook-ul ”Călătoria Zeiței Interioare”, pe care îl poți comanda online aici.

Ebook pret

S-au atins și subiecte ”delicate” pentru opinia publică, dar de foarte mare actualitate și importanță: depresie, criză existențială, masculinitatea femeii, educația părinților, relații de iubire toxice, relaționare sănătoasă, feminitatea autentică.

https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fcristina.lotru%2Fvideos%2F1826444240709790%2F&show_text=0&width=560

Lasă un comentariu aici pe blog sau pe Facebook și spune-ne ce înseamnă pentru tine arhetipul copilului interior (Persefona)!

 

 

 

 

 

Luna Nouă în Pești: vindecătorul mistic

 

luna noua pesti 17 martie.jpgLuna Nouă ne amintește în fiecare lună de posibilitatea unui nou început, fie că este vorba despre un obicei de viață sănătos, o dietă mai sănătoasă sau chiar o schimbare radicală. Pe lângă energia începutului susținută de Luna Nouă din Pești, din 17 martie, suntem împinși de la spate pentru a lua o decizie, pentru a reevalua un aspect din viața noastră, și de Jupiter retrograd (care va merge în această mișcare retrogradă pentru următoarele patru luni, până în 10 iulie).

Avem nevoie de impulsul scorpionic pentru o transformare, iar dacă aceasta nu vine de bună bună voie și din proactivitate, atunci emoțiile vor deveni și mai intense pentru că se cer băgate în seamă și prelucrate.

Primele luni ale acestui an au fost pline de emoționalitate (elementul apă-semnul Peștilor și Luna) și intensitate, de reordonări și retrospective care să ne pregătească pentru o mare transformare, dar și pentru vindecare (apa este purificatoare). E ca și cum începutul de an nu mai respectă calendarul pentru că adevăratul început este dat de încheierea unui ciclu de transformare.

Peștii, a căror simbolistică vizuală este reprezentată în horoscop de doi pești care înoată în direcții diferite, seamănă în plan mai profund cu un văl între trecut și viitor, văzut și nevăzut, conștient și inconștient, sacru și profan. Pentru ce ne este necesară pendularea obositoare între două extreme? Pentru a demola cu forța apei (emoțiile – semnul Peștilor) ce am construit cu încăpățânare și a putea alege din nou, poate mai potrivit cu ființa noastră.

semnul pestilor in horoscop

Semnul Peștilor încheie și un ciclul de 12 luni în horoscop, iar odată cu Luna Nouă ne dă șansa la visare, la a crea o altă perspectivă asupra vieții, diferită de cea pe care o trăim deja, mai ales, dacă suntem nefericiți, neîmpliniți sau în continuă căutare.

În adâncurile subconștientului, guvernat luna aceasta de energia Peștilor, șade și cea mai mare rană a noastră, dar și o cale către vindecare. Dacă rana o descoperim în manifestarea noastră de toate zilele (în carieră, la job, în familie), vindecarea vine mai mult pe care de introspecție, de meditație cu propria persoană, de iubire și acceptare de sine (lecțiile date de energia Peștilor).

Înainte de a ne înhăma în yang-ul (acțiune, foc, pasiunea) Berbecului, următorul semn zodiacal (din 20 martie), avem nevoie de forța vindecătoare a apei din Pești pentru oblojirea rănilor din trecut, pentru prelucrarea unor emoții băgate sub preș, pentru mai multă grijă și mai multă odihnă, adică pentru acele calități yin (feminine) pe care ni le neagă toți ceilalți, și chiar noi înșine.

P.S. Primul meu eBook ”Călătoria Zeiței Interioare. O poveste despre vindecarea feminității” este disponibil pentru comandă online aici!

ebook new cover

17 lecții pe care le-am învățat în 2017

feric

1. Ai grijă de corpul tău și ascultă-l. La fel de des cum o asculți pe soacră-ta, iubitul/iubita și cea mai bună prietenă care se tot plânge. Nici cele mai tari visuri și romantice relații nu sclipesc dacă nu ai sănătate.

Boala fizică este cel mai credibil și, în timp, vizibil semnal de alarmă că îți ratezi viața și gândești negativ. Caută mai adânc în tine, dincolo de leacuri băbești și diagnosticări exotice. E simplu: pozitiv/stare de bine înseamnă în acord cu tine, și invers, înseamnă că ceva/cineva nu e potrivit pentru tine și trebuie să schimbi macazul, obiceiul, iubitul, jobul…

2. Nu mai forța oamenii, situațiile și evenimentele. Numărul de compromisuri este direct proporțional cu cât de mare e nepotrivirea pentru tine. Cu cât te agiți mai mult, ești mai stresat(ă) și mai obosit(ă), cu atât de mult știi, deși nu recunoști, că ai oprit în stația nepotrivită de prea mult timp.

3. Apropo de timp, viața e scurtă. Truism, dar are o altă însemnătate când privești viața de la capătul celălalt al firului vieții (știi tu, stația aia finală…). Nu-ți mai pierde timpul trăind pentru alții, trăind viața altcuiva sau plângându-te prin piețe. La ușa casei tale, în inima ta, e mult de muncă. Începe de acolo.

4. Lasă trecutul în trecut. Acesta este un timp și un spațiu care există cu adevărat doar în mintea noastră: când dăm play la oh, dar ce relație aveam la 17 ani, ce copil(ă) fericit(ă) eram, ce tânăr(ă) eram etc. Între timp, viața se întâmplă aici și acum.

5. Cel de-al treilea Mag de la Răsărit, viitorul. Dincolo de darurile minunate ale trecerii timpului (înțelepciune, maturizare, oportunități), suntem obișnuiți să trăim în viitor doar pentru că putem (cu mintea noastră), și pentru că nu prea ne place prezentul. Fără să ne schimbăm noi înșine, pe interior, ce crezi?, viitorul va semăna foarte mult cu prezentul și chiar cu trecutul. Boring, nu-i așa?

6. Nu mai hiperboliza atâta evenimentele din viața ta. Nici fericirea. Adică nu le mai dramatiza pe cele rele și nici preaslăvi pe cele bune. O schemă mai mare a lucrurilor stă peste capul tuturor, iar multe dintre realitățile noastre sunt doar efecte temporare ale conștiinței noastre. Acolo trebuie lucrat, la cauză, nu la efecte. Halucinocege!

7. Încăpățânarea și rezistența la schimbare pot fi cei mai mari monștri interiori, și exteriori. Doar pentru că investești foarte mult timp și multă energie în anumite crezuri, credințe, relații și ambiții personale, nu înseamnă că Universul le și execută. Lasă loc în viața ta și pentru: Nu știu, Nu pot, Am obosit, Mă opresc, Iau pauză, indiferent cine sau ce te împinge forțat de la spate.

8. Dacă îți dorești să-i înveți pe ceilalți ceva sau să le dai din experiența ta, lasă-i să vină ei spre tine. Nu te duce tu forțat către ei. O să te întâlnești cu un zid de apărare. Iluzoriu, dar solid zidul. Fiecare are un timp și o viteză proprie de înțelegere și integrare a lecțiilor vieții.

9. Să vorbim și despre relații. Și…iubire. Iubirea pentru celălalt nu prea e ”pe bune” dacă nu știi cum să te iubești pe tine însuți/însăți. Prima la mână, este pentru că nu știi ce înseamnă iubirea (încă). Nu, nu e aia care te-a învățat bunica, iubire=compromis și sacrificiu, nici societatea nu știe ce e iubirea (vezi evenimentele extreme ale ultimilor ani), o hârtie/un inel nu asigură iubirea, și nici măcar o droaie de copii.

A doua chestie, chiar dacă îți dorești cu ardoare o relație, ai grijă să nu călătorești pe o stradă cu un singur sens că te-a învățat mama, că așa sunt femeile, ele iubesc mai mult, prea mult. Și, flash news, nimeni nu e atras sexual (că acolo se naște iubirea) de o femeie sau bărbat care nu sunt vitali, energici și mulțumiți cu viața lor.

Acestea fiind zise, eu nu mi-aș face prea multe griji de împerechere, procreare și, chiar de o iubire ca în filme. Toate se învață. Și iubirea și relațiile funcționale.

10. Că tot vorbim despre relații, nu te mai preocupa atâta de ceea ce cred alții. Fă-ți munca ta de dezvoltare personală și mulțumire interioară. Dacă e să aterizezi în raza vizuală a celorlalți, așa a fost să fie. Unii te vor repera ca un model pozitiv, pentru alții vei fi o grea lecție pe care poate nu-s gata să o primească. Unii dintre aceștia din urmă, se cheamă hateri.

11. În fiecare zi, măcar cu un gând sau un obicei, onorează-ți micul adevăr interior. Acel lucru care știi că luminează în inima ta și e valabil în orice moment, indiferent de ce spun alții sau de evenimentele de peste zi. Numește-l intuiție, busolă interioară sau ghid spiritual.

12. Fii conștient că oamenii vor gravita în jurul tău și pentru acel beneficiu imediat, de moment, pe care-l pot obține doar în prezența ta. O idee, o fantezie, o prejudecată validată, o motivație, o frică inconștientă. Fie că vrei sau nu, ești o oglindă pentru cei din jur. Ai grijă că asta consumă multă energie. Și asta, e tot limitată.

13. Măsoară-ți declarațiile și cuvintele mărețe despre iubire și relații. Nicio relație nu poate înlocui  relația cu tine însuți/însăți. Asta o să afli oricum, mai ales, când moare ”iubirea eternă” și te-a părăsit iubitul/iubita. Revii fix la ce erai înainte de relație. Sau puțin mai jos :)) și trebuie să reconstruiești de la -100.

14. Că tot vorbeam de singurătate (știu, nu ne place cuvântul ăsta!, deși e în legea firii). În fața celor mai mari încercări ale vieții, omul e întotdeauna singur. Singur, adică responsabil de deciziile sale. E minunat să ai în jur oameni pe care te poți baza. Respectă însă faptul că și ei au viața lor de care trebuie să se îngrijească. Vorbeam de adulți acuma, nu de copii :))

15. Nu mai trăi atât de mult în mintea ta. Joacă-te, relaxează-te, râzi, plângi, fă sport, dansează, iubește orice, numai iubește, meditează, levitează :)) Oricât de grozavă ar fi mintea noastră, e limitată și, pe alocuri, nepricepută la fericire.

16. Tratează-ți cele mai mari visuri care pe o Muză. Ok, asta presupune întâi să reînveți să visezi. Da, ca un copil, visează cu ochii deschiși. Oricât de mare ar fi ambiția ta însă, Muza nu se va arăta când vrei tu, ci când e pregătită. Adică atunci când tu ești pregătit (ă) să trăiești viața pe care ai visat-o.

17. Și, apropo, unele visuri, devin chiar nepotrivite. Trebuie să știi când să te oprești, chiar și din visat, din iubit sau  din ce-o mai fi. Învață smerenia în fața vieții și respectă-i cursul. Dacă ți se pare, la tinerețe sau în club, că viața e pe undeva garantată, gândește-te la cum o irosești în văicăreli, proteste și slugărit.

 

 

Vindecarea energiei feminine. Senzualitatea – poarta către inima celorlați

Arhetipul Afroditei- Zeița alchimică

Arhetipurile feminine nu se exclud una pe cealaltă, deși practica ne arată nouă femeilor că sponsorizăm energetic, în funcție de condiționările minții, o Atena (educație) sau o Artemis (luptătoare) sau pe Hera (căsnicie).

Marianne Williamson zicea într-un interviu că ne ia în jur de 30 de minute să ieșim (dacă facem ceva din acest sens!) din energia masculină a Atenei, pe care o manifestăm la muncă), ca să ne îmbrățișăm feminitatea (pe care ar fi ideal să o manifestăm în relații).

La sfârșitul articolului, am scris despre 10 obiceiuri zilnice care celebrează Afrodita din tine:

Arhetipul feminin al Afroditei, această Zeiță alchimică contopește valori ca: iubirea, frumusețea, senzualitatea, seducția, spontaneitatea, relația, creația, transformarea.

afro

Afrodita încorporează psihologic independența femeii (la fel ca Atena, Artemis sau Hestia), dar darurile ei (mai sus menționate) o ajută să relaționeze ușor și frumos cu bărbații și cu ceilalți oameni, în timp ce-și păstrează concentrarea pe misiunea și viața personală.

Jane Bolen (Goddesses in Everywoman A New Psychology of Women) vorbește despre o calitate aparte a conștiinței unei femei în starea Afroditei: atenția și claritatea mentală îî permit femeii să acceseze o stare de prezență, iar în momentul ”acum”, ea reușește să răspundă spontan (prin simțuri și emoții) evenimentelor și oamenilor. În această baie de energie pozitivă, magnetismul Afroditei îi atrage pe ceilalți, care simt importanți, iubiți și înțeleși.

Tot autoarea menționează în cartea sa că această stare de prezență și iubire caracterizează femeile artiste, psihoterapeutele și învățătoarele profesioniste .

Mitul Afroditei (la greci) sau Venus (la romani) este retrăit de fiecare dată când ne îndrăgostim. Ca într-o oglindă ce reflectă propriile calități neînsușite încă, femeia (dar și bărbatul) tinde să atribuie însușiri de zeitate persoanei de care este îndrăgostită. Iar atunci când iubirea este reciprocă, femeia se tranformă, temporar ce-i drept, într-o zeiță a propriei vieți capabilă să facă totul. 

Între timp, când fluturii îndrăgostelii își iau zborul, multe dintre noi uităm de această putere interioară pe care am accesat-o în numele relației.

Arhetipul Afroditei guvernează iubirea și frumosul, estetica și senzualitatea. Dincolo de spațiul relației în care femeia simte instinctual impulsul de creație și procreere, aceeași energie a Afroditei poate fi transferată în orice alt proces creativ: desen, pictură, scris, dans, muzică sau orice altă activitate în care femeia creează ceva nou, din dibăcia propriului corp și a pasiunii.

Pentru că impulsul creației este o forță atât de puternică în psihicul unei femei, când nu este consumat în viața actuală, în relație sau alte pasiuni, femeia își pierde vitalitatea și tinde către o stare de depresie. Acesta poate fi un răspuns pentru femeile care suferă foarte mult timp după o iubire eșuată sau femeile care aleargă de la un partner la celălalt în speranța iluzorie că o nouă relație le va readuce la viață.

Arhetipul Afroditei este, în cea mai mare timpului, renegat, atât de societate, cât și de cuplu, și de noi femeile, în special. Într-o eră a vitezei și a stresului mental, timpul prețios dedicat unei femei este din ce în ce mai împuținat. Afrodita renaște în energia femeii doar într-un spațiu de relaxare și iubire, într-un moment al creației, sau atunci când primești un masaj sau mergi la o clasă de dans pentru femei.

Există femei pentru care energia Afroditei nu este străină deloc, dar este folosită în mod eronat (in exces sau înăbușită), pentru că societatea ne-a învățat că energia sexuală și senzuală sunt un păcat sau o marfă de troc (Doar femeile frumoase obțin ce vor).

Femeia în energia Afroditei simte nevoia să fie centrul atenției, și este, de obicei, extrovertită, pentru că are nevoie să-și consume cumva această energie. Prinsă între focul pasiunii și superficialitatea multiplelor relații cu bărbații, Afrodita pare că nu-și mai găsește liniștea și împlinirea sufletească.

Senzualitatea femeii – poarta către inima oamenilor. Senzualitatea se traduce, dincolo de consumerism, prin atenție și prezență. Atunci când o femeie transmite senzualitate, de fapt, ea oferă un dar celorlalți, prin faptul că le captează atenția și că în minutul de glorie ceilalți se simt cu adevărat importanți, ascultați, motivați.

Senzualitatea este diferită de sexualitate prin faptul că energia senzuală vine din centrul inimii (chakra inimii), iar energia sexuală își are sediul în cea de-a doua chakra (chakra sexuală).

O femeie care învață să-și asume senzualitatea devine mai receptivă și deschisă către viață și către ceilalți. Radiază energie pozitivă care atrage, la rândul ei, oamenii și evenimentele potrivite. Energia senzualității este vindecătoare pentru că permite corpului să se deschidă și energiei să curgă.

Semne ale energiei feminine în dezechilibru:

  • gândire mentală excesivă și tendința de a supra-analiza totul
  • workaholică și perfecționistă, în detrimentul altor activități de relaxare și plăcere
  • fuga de solitudine și de meditație
  • mișcare excesivă a corpului, tot timpul pe fugă, multitasking, ignorarea semnelor corpului
  • dificultatea în a relaționa intim cu bărbații
  • dificultatea în a-și exprima emoțiile
  • poziționarea bărbaților și a energiei masculine interioare în dușmani

Cum poți să-ți activezi energiei Afroditei? 

Corp: 

  • dansuri senzuale, tribale
  • practică meditația pentru a aduce atenția în corpul tău
  • folosește aromaterapie și uleiuri aromatice
  • dansează efectiv singură în casă

Minte:

  • devino atentă în prezența oamenilor
  • încurajează-i pe ceilalți să viseze și motivează-i
  • alege conștient cu cine îți petreci timpul prețios (la job, acasă, social)

Emoții:

  • folosește-ți din plin creativitatea în orice activitate care-ți face plăcere (scris, gătit, desenat, lucru manual, pictat etc)
  • participă la cursuri și workshopuri dedicate femeilor (și nu numai) pentru a-ți dezvolta extraversiunea și spontaneitatea
  • zâmbește vieții și oamenilor și fii recunoscătoare că ai ”aterizat” acum și aici, în acest corp

Sursa: aici

În articolele următoare, vom discuta despre celelalte arhetipuri feminine relaționale: Persefona (Zeița misticismului, inconștientului), Demetra (Zeița mamă) și Hera (Zeița Căsniciei).

Dacă ți-a fost de ajutor articolul, te aștept cu drag și pe Facebook!

Harta arhetipuri feminine
Harta arhetipuri feminine (traducere din cartea Goddesses in Every Woman, de Jean Shinoda Bolen

Bibliografie:

  1. Femei care aleargă cu lupii, Clarissa Pinkola Estes
  2. Divinul feminin, John Noyce
  3. Femininul arhetipal, Manfred Schmidt-Brabant, Virginia Sease
  4. Cartea despre femei, Osho
  5. Studii despre psihologia lui Jung, Toni Wolff

Femeie, cel mai mare defect al tău poate deveni cea mai mare calitate a ta

Arhetipul Artemis – Lupta nobilă

Esența arhetipului Luptătoarei (Artemis) este fundamentală pentru independența unei femei, pentru recunoașterea misiunii sale personale, a viziunii pe care o are asupra vieții.

Artemis (zeița Războiului, a Naturii, zeița sălbatică) explică nevoia femeii de a avea, în primul rând, o relație bună cu sine însăși, de a-și onora autonomia și libertatea de gândire. Când nu se întâmplă asta, adică atunci când femeia se identifică doar cu grija pentru ceilalți, ea își pierde vitalitatea și sensul în viață.

diagram of human emotions

Energia Luptătoarei o energie de vibrație foarte ridicată (150), chiar și atunci când este negativă (furia) pentru că are rolul de a schimba, transforma o situație dureroasă, cu care inconștient nu suntem de acord (de unde și enervarea!). Furia este semnalul roșu, de alarmă, care ne îndeamnă să acționăm. După furie, urmează depresia sau apatia, o stare din care este mai dificil să ieșim fără ajutor specializat, pentru că suntem scurși de energie.

Arhetipul Artemis în relație cu tatăl
De exemplu, o fetiță care a vrut toată viața să-i facă pe plac tatălui ei (să fie ascultătoare, docilă, fetița-prințesă), și mai târziu bărbaților din viața ei, și-a inhibat inconștient arhetipul Artemis (zeița războiului) și a simțit că orice ar întreprinde nu ar fi suficient de bun, devenind astfel workaholică, perfecționistă. Cu toate acestea, Artemis nu și-a atins potențialul maxim, pentru că în inima ei de fetiță rănită nu s-a considerat niciodată suficient de bună, astfel încât să prezinte lumii roadele muncii ei.

Arhetipul Artemis a lucrat, la suprafață, în favoarea maturizării forță a femeii (împingând-o spre succesul exterior prin perfecționism), dar, în adâncime, fetița nu și-a iertat niciodată tatăl și nu a scăpat de sentimentul de vină și rușine (adică nu s-a acceptat pe ea însăși, acea esență sălbatică, independentă, non-conformistă).

25625458_1689365054417710_1063084598_o.png

Femeia-Artemis se comportă ca un bărbat tocmai pentru că încearcă să-și folosească energia arhetipului înnăscut (al Războinicei), dar că o face greșit, sub formă de răzbunare pe bărbați (prin activarea complexului parental), în rolul de fetiță rănită încă.

Paradoxal, arhetipul Războinicei nu a fost îndeplinit spre împlinirea femeii, pentru că în timp ce pulsa din sine fluxul creator și autenticitatea, complexul parental apăsa cu presiune și mai mare spre a îndeplini nevoia din copilărie de a-i face pe plac tatălui (”Nu sunt suficient de bună încă” sau ”Niciun bărbat nu este suficient de bun pentru tine”).

Arhetipul Artemis în relație cu mama

Conform legendei, zeița Artemis nu și-a apreciat niciodată mamă, aflându-se în repetate rânduri în poziția de a o salva. Arhetipul Artemis reprezintă, psihologic vorbind, negarea vulnerabilității și slăbiciunilor din noi înșine. În copilărie, fetița își propune inconștient să nu-i semene deloc mamei slabe de caracter în fața vicisitudinilor vieții (sau tatălui). Urmând o dorință inconștientă de împlinire acestui deziderat (care e, de fapt, o rană) de a fi tot timpul puternică, femeia ajunge la maturitate să se poarte mai mult ca un bărbat, nu ca o femeie, sperând astfel că viața nu o va arunca nicicând în genunchi.

În urma educației primite, femeia caută să se comporte ca o femeie, doar că neavând un model de feminitate viabil, ori se masculinizează, ori se comportă ca o fetiță rănită.

Vindecarea acestui complex din copilărie vine în momentul acceptării părinților de origine și, simultan, a acceptării proprii slăbiciuni interioare, naturală de altfel pentru ființa umană.

Dublată de înțelepciunea spirituală a unui arhetip de tip Hestia sau de blândețea unei Hera (arhetipul mamei), femeia Artemis învață compasiunea față de sine și de ceilalți.

Cum afli care arhetip feminin este cel mai pregnant în personalitatea ta?

Poți completa acest chestionar: http://www.goddessmeca.com/the-goddess-quiz/ sau dacă ești pasionată de astrologie, poți apela la o astrogramă. De exemplu, Soarele sau Ascendentul în Berbec arată clar un arhetip Artemis predominant (Marte este guvernatorul Berbecului și al Scorpionului), o energie masculină intensă pe care femeia este necesar să o transforme (alchimizeze) într-o misiune personală. Altfel, neutilizată nobil, această energie marțiană poate fi distrugătoare și mare consumatoare de energie.

Exemplul personal cu timiditatea și complexul de inferioritate ”Nu sunt suficient de bună”

Undeva de-a lungul călătoriei mele, nu știam că sunt o Hestia sub acoperire, deși simțeam că simt mai mult decât ceilalți oameni și că solitudinea este vindecătoare. În copilărie, ceilalți mă vedeau ca un copil timid, iar între timp am ajuns să cred și eu asta. Am tot crezut că nu am încredere în mine și am fost rănită de atâtea ori, încât am decis inconștient să devin un Ares (zeul războiului), pedepsindu-i pe ceilalți și înăbușindu-mi astfel feminitatea. Dar în sufletul meu, purtând această armură agresivă, nu mă simțeam deloc Acasă. E ceea ce se întâmplă și în fenomenul masculinizarea femeilor. Femeile care nu au avut parte de un model feminin pozitiv, vor începe să se poarte asemeni modelului masculin, cu care societatea este de acord: nu e frumos să plângi, nu e bine să fii introvertită, nu o să ai succes dacă nu ești un zbir.

O să vorbim în articolele următoare despre celelalte arhetipuri feminine:
  • Afrodita (Zeița Iubirii): zeița alchimică (transformatoare), rolul de iubită, senzuală și creativă
  • Hera (Zeița Căsătoriei): rolul de soție, fidelitate și angajament
  • Demeter (Zeița Mamă): rol de mamă, protecție
  • Persefona (Zeița Întunericului): fiica mamei, femeia receptivă
P.S. Dacă ţi-a plăcut acest articol, sharuiește și pe FB aici. Te aștept la evenimentul online: Arhetipul Luptătoarei, duminică, h 18:00, înscrieri aici.

Bibliografie: O carte de referință pentru înțelegerea feminității autentice și a independenței energiei feminine (autonomie), este ”Femei care aleargă cu lupii”. Eu o citesc pentru a 3-a oară 🙂

1351417-0-240

 

Vindecarea energiei feminine. Călătoria Zeiței Interioare continuă

Arhetipul Atenei – Zeița Înțelepeciunii

”Decembrie – Luna Feminității”, ”10 obiceiuri care celebrează Femeia din tine” , ne-a oferit câteva sfaturi zilnice care ne ajută pe noi, femeile, să ne reconectăm la energia feminină autentică (adică acele calități unice care ne diferențiază ca femei).

Yoga MeditațiaTerapia de grup RitualurileActivitate fizicăCărțiVindecare copil interior  Energia creației Dăruire necondiționată Cercul sacru al feminității

Următoarea oprire în călătoria noastră este să aflăm ce înseamnă sacrul feminin și care sunt acele calități feminine autentice care ne permit să ne simțim femei în corpul și sufletul nostru de femei.

În activități de dezvoltare personală în grup, sau în terapie, ori meditație și yoga, femeile pot redescoperi energia feminină autentică (sacră) și se pot conecta la această energie a creației și a receptivității, cea care le definește de la bun început:

curgere a energiei,
 deschidere către viață,
 energie hrănitoare și roditoare,
 flexibilă în gândire,
 intuiția, acel simț care te diferențiază de bărbați, și de restul lumii,
lasă vocea interioară să vorbească pentru tine,
simte și exprimă realitatea așa cum o receptezi prin simțurile tale
iar atunci când lumea exterioară nu e acord cu interiorul tău, creează prin puterea ta o altă lume.

Ce îmi propun cu acest periplu printre arhetipurile feminine ale zeițelor grecești, numit Călătoria Zeiței Interioare?

  • Ce înseamnă când societatea ne numește femei masculinizate și cum ne afectează asta în carieră și în relația de cuplu?
  • Cum putem să ne recăpătăm vitalitatea în epoca stresului și a depresiei?
  • Am fost crescute cu modelele feminine autentice, sau am peticit fiecare în dreptul ei câte un model feminin de supraviețuire în societatatea patriarhală?
  • Ce înseamnă să fii creatoarea propriei vieți și cum poți atrage bucuria prin magnetismul unic feminin?

Arhetipurile feminine conțin tipare de experienţă și conținuturi psihice comune tuturor femeilor din toate civilizațiile şi din toate timpurile.

Arhetipurile (modelele) feminine, inhibate de părinți, societate, bărbați, apar în personalitatea femeii ca defecte sau emoții negative atunci când nu sunt conștientizate.

Primele 3 arhetipuri feminine (Hestia, Artemis și Atena), virgineașa cum le numește autoarea Jean Shinoda Bolen, în cartea ei Goddesses in Every woman A New Psychology of Women, aduc un dar neprețuit femeilor: acela de a se simți și comporta ca femei, fără să ceară aprobarea societății și a bărbaților din viața lor.

Aleg să vorbesc întâi despre aceste trei arhetipuri virgine, pentru că ele sunt cel mai blamate și neînțelese de societate. Ca atare, femeile refuză le recunoască calitățile în ele însele de teamă că ar fi părăsite sau că nu s-ar putea integra în societate.

Cumva, fiecare femeie conține inconștient calități ale celor trei arhetipuri virgine (*starea în care te simți natural cel mai bine ca femeie), dar mediul familial le-a constelat diferit pentru fiecare femeie în parte.

În plus, arhetipurile independente sunt cele care nu suferă de victimizare. Nivelul lor de conștiință și focusare asupra vieții seamănă cu lumina unui laser, adică femeia își duce misiunea personală până la capăt.

Arhetipurile feminine ale independenței: Artemis, Atena și Hestia

  • Artemis (zeița Războiului): extrovertită, feministă, luptătoare, competitivitate
  • Atena (zeița Înțelepciunii și a Meșteșugului): de obicei, extrovertită, răsfățata tatălui, strateg
  • Hestia (zeița Spiritului și a Templului): introvertită, femeia înțeleaptă și spirituală 

    Harta arhetipuri feminine
    Harta arhetipuri feminine (traducere din cartea Goddesses in Every Woman, de Jean Shinoda Bolen

Arhetipul Atenei, zeița Înțelepciunii și a Meșteșugului. Acest arhetip o ajută pe femeie să intre în contact cu energia ei masculină: diplomație, răbdare, strategie, planificare, direcție, obiectiv. Femeile care nu s-au împăcat în sufletul lor cu acest ”bărbat interior” se pot educa în acest sens. Altfel, femeia ajunge să fie dependentă material, emoțional și spiritual de un bărbat care va întruchipa toate aceste calități spre care femeia migrează inconștient pentru a-i fi satisfăcute nevoile de siguranță și împlinire.

Pe de altă parte, pentru o femeie care nu conștientizează puterea arhetipului Atenei în ea însăși, feminitatea ei va fi inhibată de această forță masculină a Atenei. Vezi exemplul femeilor workaholice și perfecționiste care, în rana lor de a nu se simți suficient de bune, caută să obțină putere și statut social cu orice preț. În aceste încercări ale așa-zisului succes, femeia se transformă treptat în bărbat (folosindu-și predominat energia masculină: analiză, gândire la rece, planificare, execuție).

Femeile nu se simt astfel nici femei pe deplin, dar nici bărbați perfecți nu pot ajunge.

Atena

Puterea noastră a femeilor nu vine din minte. Dacă ar fi venit din minte, nu ne-am mai recunoaște niciodată autenticitatea și unicitatea, din cauza condiționărilor celorlalți, majoritatea învelită într-o aură de masculinitate, știință și cunoaștere, de putere și control, de succes și abundență financiară.

Și nu e vorba că toate aceste deziderate nu ne-ar fi folos, doar că podul ăsta spre succes ni se surpă sub privirile noastre goale, pentru că nu are o fundație solidă. Nu știm cine suntem cu adevărat.
Soluția este să nu încerci să te schimbi comparându-te cu alte femei sau să-ți inhibi arhetipurile predominante, ci să-ți vindeci emoțiile negative cauzate de traumele din copilărie, devenind o femeie stăpână pe arhetipurile ei, și nu dominată de ele. Folosind puterea dată de fiecare arhetip pentru îndeplinirea misiunii personale, te maturizezi emoțional și psihologic ca femeie.

Aceasta nu este o poveste despre feminism sau individualism. Știm bine până în acest secol al vitezei și al depresiei, că separarea asta între concepte, țări, oameni, bărbat sau femeie nu ne-a adus nimic bun.

Jung și, cei care l-au studiat intens, vorbesc despre întregirea ființei, regăsire, individuare, conștientizarea tutoror părților din noi înșine, fie luminoase, fie întunecate.

Aceasta nu este o poveste despre putere. Acolo unde dorința de putere este mai mare decât iubirea între oameni, ne pierdem pe noi înșine. Și unii de alții.

Aceasta este o poveste despre vindecare. Vindecarea energiei feminine. Ne dorim să fim femei complete ca să putem crea o nouă lume, în care alegem să oferim din preaplinul nostru, dintr-o stare de echilibru, dintr-o poziție de eroine, nu victime.

La fel e și pentru bărbați, dar asta nu face obiectul discuției acum.

Celelalte arhetipuri feminine despre care vom vorbi în articolele viitoare sunt:

  • Afrodita (Zeița Iubirii): zeița alchimică (transformatoare), rolul de iubită, senzuală și creativă
  • Hera (Zeița Căsătoriei): rolul de soție, fidelitate și angajament
  • Demeter (Zeița Mamă): rol de mamă, protecție
  • Persefona (Zeița Întunericului): fiica mamei, femeia receptivă

Bibliografie:

  1. Femei care aleargă cu lupii, Clarissa Pinkola Estes
  2. Divinul feminin, John Noyce
  3. Femininul arhetipal, Manfred Schmidt-Brabant, Virginia Sease
  4. Studii în psihologia lui Jung, Tony Wolff

Dacă ți-a fost de folos articolul, sharuiește-l aici!

fb.png