Eclipsă totală de Lună și Lună Plină în Vărsător. Noua conștiință feminină

Tot internetul vuiește de articole cu și despre cea mai lungă eclipsă totală de lună din acest secol. Dar, să vedem, ce importanță are pentru evoluția noastră personală și colectivă, dincolo de aspectul senzațional.

LUNA_PLINAEclipsa Lunară are loc atunci când Luna, în mișcarea ei în jurul Pământului, intră în umbra acestuia și este aliniată perfect cu Soarele. *Deoarece se produce când Luna este aproape de apogeul său, această eclipsă va fi cea mai lungă eclipsă totală de Lună din secolul al XXI-lea, cu o fază de totalitate de aproape 103 minute. În Europa, se vor vedea diferitele faze ale acestei eclipse, după apusul Soarelui (dupa h 21).

Întotdeauna la o eclipsă totală de Lună, Luna se află în faza sa de Lună Plină.

Faza dinaintea Lunii Pline este punctul culminant al energiei. Aceasta poate înclina către negativ sau pozitiv, în funcție de lecțiile pe care le ai de învățat. Tocmai de aceea stările și emoțiile noastre mai puțin plăcute își au rostul lor, pentru că ne transmit nevoia de schimbare. Dacă traversați o astfel perioadă, e indicat să vă acordați blândețe și răbdare pentru că resursele interioare sunt epuizate. Este o perioadă pentru introspecție, relaxare și meditație.* Restul articolului aici.

Ce influență are așadar faza de Lună Plina asupra noastră?

Luna nu generează propria lumină, ci o reflectă pe cea a Soarelui, cu care se află în opoziție, din punct de vedere astronomic. Din punct de vedere astrologic, Soarele în semnul Leului se opune Lunii în semnul Vărsătorului, Leul și Vărsătorul fiind opuși astrologici. Cu alte cuvinte, Luna Plină intensifică emoțiile și răspunsurile noastre la situațiile de viață, extrage precum o seringă din inconștientul nostru (Luna) informațiii care să ne extindă nivelul de conștiință (Soarele) și să ne deschidă perspectiva asupra vieții.
Toate aceste se întâmplă, în mod ”vizibil” pentru noi, doar dacă depunem un efort de conștientizare, observare și lucru cu noi înșine.
Fiecare semn astrologic este un arhetip în sine, dincolo de importanța zodiei în care ne-am născut. Pentru că studiez și lucrez cu arhetipurile feminine, era inevitabil să nu fac legătura între arhetipurile psihologice și cele astrologice. Pe această temă o să organizez și un atelier de astrologie și feminitate ”Arhetipuri astrologice ale feminității”, exact de eclipsa din 27 iulie.

Ce reprezintă, de fapt, un arhetip?

Arhetipurile conțin tipare de experienţă, conținuturi psihice, imagini primordiale, comune tuturor oamenilor din toate civilizațiile şi din toate timpurile. Este sunt ca o busolă interioară, care ne ajută să pendulăm între bine și rău, negativ și pozitiv, funcțional și disfuncțional
„Noţiunea de arhetip – scrie Jung – derivă din observaţia repetată adeseori că miturile şi poveştile literaturii universale conţin teme bine definite care reapar pretutindeni şi întotdeauna. Întîlnim aceleaşi teme în fanteziile, visele, ideile delirante şi iluziile indivizilor care trăiesc în zilele noastre.” Aceste imagini tematice sînt reprezentări ale arhetipurilor, au la bază un arhetip. Ele ne impresionează, ne influenţează şi ne fascinează.” (Sursa)

Ce influență are eclipsa lunară din 27 iulie, în arhetipul astrologic al Vărsătorului?
Având în vedere că simțim efectele unei eclipse cam pentru 6 luni, să vedem din ce unghi abordăm tematica asta astro-psihologică.

Când ne aflăm într-un spectru de influență a extremelor, cum este și cazul unei Luni Pline, axa echilibrului pendulează între doi opuși, (în cazul nostru, Leu și Vărsător): între dorințele și nevoile Ego-ului nostru și conștiința de masă sau comunitatea, între pasiunile noastre (focul interior) și transformarea loc în manifestări (aerul Vărsătorului), între emoționalitate intensă/dramatică și claritate mentală.
Terenul comun celor două arhetipuri astrologice, Leu și Vărsător, este ambiția, încăpătânarea și persistența (semne fixe), ceea le ajută, personal, să traverseze cu grație și perioadele cele mai tumultoase.

Din perspectivă colectivă, atât Leul, cât și Vărsătorul ne învață lecția autenticității, a exprimării de sine și a individualității noastre. Sub stindardul sentimentului de libertate ce caracterizează cele două semne zodiacale, lecția supremă este să alchimeze această dorință de libertate și invididualitate cu locul în comunitate și familie. Și cum ar putea un om să-și facă această punte de legătură, să găseseacă inovativ, creativ și generos, echilibrul între Sine și Lume? Prin găsirea vocației, a misiunii personale, a destinului care îți cere să-ți folosești darurile natural (autentice) pentru a dărui.

Faptul că Luna (arhetip al inconștientului, emoțiilor și nevăzutelor) se află în semnul Vărsătorului înseamnă o muncă de introspecție, revizuire și dezvăluire a acestui tip de energie. Înseamnă că nu ni se livrează pe tavă darurile acestui semn de aer, ci că avem de făcut următoarele teme personale.

luna-plina-varsator.jpg

 

Cuvinte-cheie ale arhetipului Vărsătorului:
⦁ Individualitate și autenticitate interioară
⦁ Intelect și folosirea conștientă a mentalului
⦁ Perspectivă/viziunea de Observator
⦁ Apartenență și comunitate, o nouă conștiință colectivă
⦁ Persistență și curaj

Vărsătorul, ca semn de aer fix (Yang-ul mental) se caracterizează prin intelectualitate, curiozitate, sociabilitate, mobilitate, adaptabilitate, capacitate de comunicare. Spre deosebire de frații săi ”aerieni”, Gemeni și Balanță, Vărsătorii sunt foarte hotărâți. Concentrarea și focusul lor se nasc tocmai la granița dintre perseverență (semnul fix) și intelectualitate (semn aer).
Vărsătorul este un semn al paradoxurilor, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, sunt atrași de colectivități și grupuri, dar doar în ideea de a fi liber autentic sau de a conduce după ideile proprii și originale.
Darul Vărsătorului, guvernat de planeta Uranus ( The Awakener = cel care trezește) este acela de a avea abilitatea de a se detașa, pentru a obține o perspectivă mai amplă asupra lucrurilor: funcția de Observator. Această detașare poate fi prost înțeleasă de ceilalți ca neimplicare, însă este absolut necesară pentru a obține o vedere clară și amplă asupra lucrurilor. Este ca și cum nivelul de conștientizare și responsabilizare ți-ar facilita accesul de la parterul casei la etajele superioare: vederea de ansamblu este alta, obligațiile, dar și satisfacțiile sunt mai mari.
Un alt cuvânt-cheie al energiei Vărsătorilor, cu care intrăm în contact în această perioadă, este autenticitatea și relația cu sine însuși. Nu există pedeapsă mai mare pentru Vărsători decât conformismul și îngrădirea libertății de exprimare. De altfel, Vărsătorul guvernează la nivel biologic și energetic sistemul nervos, de unde putem deduce că problemele la nivelul sistemului nervos pot fi cauzate de confuzia mentală, conformismul și lipsa unei căi proprii.
Întrebările pe care ni le putem adresa cum ocazia eclipsei în Vărsător ar fi:
⦁ Cine este compatibil și îți înțelege adevărata natură?
⦁ Cine te inspiră și te încurajează pe calea pe care ți-ai ales-o?
⦁ Cine nu te vede și nu te apreciază pentru cee ace ești, nu pentru ceea ai de dat?
Feminitatea și Luna Plină în Vărsător

aquarius woman
Din perspectiva conștiinței feminine, eclipsa lunară din 27 iulie este o poartă către o nouă conștiință feminină: calea iubirii de sine și a iubirii pentru ceilalți. O iubire care depășește registrul vechi, iubirea nevoiașă și tranzacțională (îți dau ca să îmi dai), ci o iubire ”solară”, exact ca arhetipul Afroditei, în conștiința ei supremă.
Cine erau Afrodita și Uranus?
Afrodita (Zeița Iubirii și Frumuseții), era fiica lui Uranus, unul dintre zeii primordiali în mitologia greacă, Zeul Cerului.
Planeta cu același nume, Uranus, guvernează semnul zodiacal al Vărsătorului.
Să vedem ce înseamnă cele două arhetipuri, Uranus și Afrodita, pentru Călătoria Zeiței Interioare.
Afrodita (iubirea) s-ar fi născut din membrul viril al lui Uranus (Zeul Cerului), pe care Cronos (Timpul) l-a aruncat în mare (inconștient, emoții). Iubirea solară este cea născută din emoționalitatea și inconștientul nostru, călită de testele timpului și a experienței noastre de viață (conștientă) și înălțată (Uranus) prin spiritul nostru, care nu ne lasă să pierim în apele dramelor noastre și a emoțiilor puternice.
Vărsătorul are ceva particular pentru conștiința feminină, și anume, desi este o planeta masculină, yang, (semnul aerului, care se ocupă de mentalul nostru), energia aerului în Vărsător este una curgătoare (așa cum arată și simbolul din imagine). Energia feminină autentică este una curgătoare, adică flexibilă, conținătoare, iubitoare, doar că are nevoie de acest vas alchimic pe care Vărsătorul îl pune la dispoziție. Vasul alchimic este conștiința noastră, adică perspectiva asupra vieții (emoții, gânduri, acțiuni, comportamente, relații).

Întrebările feminității cu ocazia acestei eclipse în Vărsător:
• Care este esența mea feminină, dincolo de rolurile pe care le joc în familie, societate, la job (zona mea de confort)?

• Dacă aș avea curajul să-mi aleg calea mea autentică, cum ar arăta aceasta?
• Care sunt ”sfătuitorii” care îmi sabotează visul și misiunea personal?

• Ce sisteme și autorități (inclusive interioare, sisteme de gândire) am nevoie să confrunt, ca să-mi croiesc calea autentică?

P.S. Vinerea aceasta, cu ocazia eclipse totale de Lună, te aștept la atelierul ”Arhetipuri astrologice ale feminității”. Ni se va alătura și astrologul Paula Crețu, care ne va oferi informații prețioase legate de pozițiile arhetipurilor astrologice importante pentru feminitate (Luna și Venus). Număr de locuri limitat!

luna-revelead
Astrolog Paula Cretu

 

 

 

Jupiter intră în mers direct în Scorpion din 10 iulie 2018

Scriam anul trecut că Jupiter se va afla sub semnul Scorpionului pentru o perioadă destul de lungă, 13 luni (10 octombrie 2017 pana pe 9 noiembrie 2018). Într-un alt articol de la începutul acestui an, odată cu retrogradarea lui Jupiter în Scorpion, scriam mai detaliat (pentru toate cele 12 zodii) și ce înseamnă energia scorpionică pentru cei mai puțin familiarizați sau chiar speriați de ea.

Cum recunoști o influență a Scorpionului în viața ta?

O energie a Scopionului gâtuie realitatea pe care o trăiești deja, dacă nu e în acord cu adevăratul tău potențial. Scorpionul te obligă să spui ce-ți dorești cu adevărat de la viață și să o spui acum. Transformarea nu suportă amânare în lumea Scorpionilor. Această nevoie de transformare radicală poate părea greoaie, mai ales pentru că Ego-ul nostru nu e pregătit mai niciodată să facă o schimbare, indiferent că zona de confort e de-a dreptul neproductivă. Zona de confort ar trebui să se cheme de disconfort, poate atunci am îndrăzni să ieșim mai des din această roată de hamster.

Jupiter-in-Scorpio
Sursa foto: Astro Butterfly

Din 10 iulie 2018, expansivul Jupiter și-a întins aripirile, în mers direct, tot în Scorpion (mai are de parcurs partea a doua a ciclului de 13 luni de care spuneam mai sus).

Nu știu voi cum ați simțit voi intensitatea și așa exagerată a Scorpionului, însă din colțul meu de Scorpion, Jupiter, fie că a fost retrograd sau nu, a pus o mare lupă asupra realității pe care am creat-o în viața mea, cu sau fără bună știință. Acum, prin prisma meseriei pe care mi-am ales-o, sunt datoare să mă uit și la influența astrelor și a circumstanțelor în viața omului, dar, cel mai mare câștig pe care l-am avut în viața mea, l-am avut în momentele de conștientizare și responsabilizare a mea, personală. Vestea mai puțin bună este că responsabilizarea asupra gândurilor și emoțiilor noastre sună ca un doilea job, și oricum părem cam obosiți de mediul extern și credem că nu ne trebuie munca asta de excavare interioară.

Pentru că sunt atât de familiarizată cu munca de miner psihologic, tipică Scorpionului, am să vă mărturisesc și că există multă lumină la capătul acestui tunel întunecat.

Indiferent că ne convine sau nu, Umbra (la fel ca și Lumina) sunt părți intrinseci, prezente în fiecare dintre noi. Cred ca cheia acceptării noastre, de unde vine foartă multă iubire de sine, este tocmai integrarea ambelor părți din noi înșine. Când ne uităm la părțile mai puțin plăcute din noi înșine, economisim atenție și energie, pe care le-am fi pierdut în încercarea de a le băga sub preș. Iar în spațiu ăsta de acceptare de sine, cu toate ”perfecțiunile” și imperfecțiunile noastre, apare și imboldul pentru a evolua. El este oricum în noi înșine, ca sâmbure de divinitate, dar noi suntem mult prea preocupați să ne ascundem după copac.

Când alegem sa luminăm chiar și acele părți mai puțin acceptabile de către societate, mai puțin vesele pe Facebook sau chiar dureroase, ne alegem pe noi înșine.

Relația cu sine, cunoașterea de sine, echilibrul interior (acest dans al polarităților: lumină-întuneric, bine-rău, negativ-pozitiv, masculin-feminin, conștient-inconstient, trecut-viitor) devine pilonul central al vindecării noastre.

Jupiter aduce felinarul ca să vedem în întuneric (Scorpion) și pune lupa exact pe acele teme centrale guvernate de Scorpion: viață, moarte, renaștere, transformare, psihicul uman, sex, reîncarnare.

În perioada următoare, până în noiembrie 2-18, energia solară a lui Jupiter vine să alchimizeze transformarea scorpionică într-o energie de vibrație mai înaltă: Războinicul Luminii sau lupta pentru adevărata noastră natură, sufletul nostru.

Berbec: Jupiter în mers direct în Scorpion afectează casa a 8-a la tine, adică sexualitatea și aspectul financiar. Probabil ai observat în ultimul an cum aceste două mari energii și teme, pe baza cărora ne construim realitatea și viața, ți-au acaparat atenția prin tot felul de evenimente ”neprevăzute”, dificile sau de-a dreptul surprinzătoare. Cheia lui Jupiter în Scorpion pentru Berbeci, nu întâmplător inițiatorii zodiacului, stă în a conștientiza că tu ești sursa resurselor după care alergi.

Taur: Încheierea ciclului retrograd al Jupiter în Scorpion ar fi trebuit să-ți aducă deja răsăpunsul mult dorit la întrebarea: Cum arată relațiile potrivite pentru mine? Jupiter cere de la tine o perspectivă de observator realist a aspectelor din casa a 7-a, cea a parteneriatelor: Relațiile pe care le formezi sunt constructive sau create din dependență și nevoie?

Gemeni: Pentru Gemeni, Jupiter în Scorpion afectează casa a 6-a, a sănătății și a stării de bine. Cu toată energia ta optimistă și dornică de a face multe lucruri în același timp, este posibil să-ți fi lăsat sănătatea pe ultimul plan. Cum ar fi dacă ai reconsidera relația cu al tău corp, și anume, că un corp mai sănătos ți-a aduce și mai multă energie, deci și mai multă productivitate?

Rac: Jupiter pune o mare lupă pe raportarea ta la noțiunile creație și creativitate. Dacă în trecut te bazai pe a-ți asigura un cuibușor călduț în care să te exprimi sau să creezi (cămin, relație sau job), încet, încet percepția se schimbă la 180 de grade: Cum ar fi să devii atât de energic și creativ încât să atragi tu relația, casa și jobul potrivite cu darurile tale naturale?

Leu: Pentru Lei, aspectul familial este în continuare de interes major în viața lor. Cu Jupiter intrat deja îm mers direct în Scorpion, pare că ți-au încheiat socotelile familiale și ești chiar dispus și disponibil emoțional, după ceva timp, să pui bazele unei noi familii. Cum ar fi să nu te mai superi atunci când nu ai relația perfectă, ci să muncești la tine însăți pentru a deveni atracția perfectă pentru o relație sănătoasă?

Fecioară: Perioada lui Jupiter retrograd (martie-iulie 2018), a răsturnat unele dintre credințele tale care te cam țineau în loc, prin tot felul de evenimente dificile, care te-au scos fără să vrei din zona de confort. Cum ar fi dacă ai privi comunicarea cu ceilalți (Jupiter în casa a 3-a, a comunicării) ca pe o creație personală, în care intenția ta pozitivă stabilește o comunicare sănătoasă, bazată pe empatie și iubire, și nu o corvoadă?

Balanță: Jupiter în mers direct în Scorpion se află în casa a 2-a la tine, adică atinge tot ce are legătură cu veniturile, jobul de zi cu zi și investițiile. După ce ți-ai asigurat toate resursele materiale sigure, e momentul să te gândești și la pasiuni, hobby-uri și cum ai putea face bani chiar din pasiunea ta. Cum ar fi să crezi că banii sunt doar o răsplată a darurilor noastre, parte din bucuria vieții, și nu o sursă de lipsuri și stres?

Scorpion: Cea mai complexă perioadă din viața Scorpionilor, cu Jupiter încă în semnul lor până în octombrie 2018, nu s-a încheiat așadar. Deoarece traversează casa 1 (a identității personale), Jupiter în Scorpion vrea ca tu să evoluezi urgent pe toate planurile, tocmai de aceea vei și avea la dispoziție energie suficientă și informații din partea Universului și a oamenilor pe care îi vei atrage în viața ta. Cum ar fi dacă ți-ai da voie să asculți, să ai încredere că toată munca de detectiv și toate eforturile din ultimul timp îți vor fi răsplătite?

Săgetător: Jupiter în Scorpion afectează a 12-a casă pentru Săgetători. Relația cu spiritualitatea și tot ce are legătură cu o viață interioară, inconștientă, mistică, spirituală au fost și sunt de foarte mare interes în această perioadă pentru tine. Cum ar fi dacă ți-ai propune să duci pasiunea ta pentru spiritualitate și oameni la un alt nivel și chiar să tranformi asta într-o meserie?

Capricorn: Jupiter în Scorpion afectează casa a 11-a pentru Capricorni.  Parteneriatele, grupurile sociale, mediul înconjurător ne afectează mai mult decât îți dai voie să crezi. Nu este suficient să lucrezi la tine însuți în singurătate. Cum ar fi dacă ți-ai alinia darurile și tot ce ai investit în tine cu parteneriate de calitate, care să te sprijine în evoluția ta?

Vărsător: Jupiter în mers direct în Scorpion afectează casa carierei pentru Vărsători. După perioada de retrogradare (din ultimele 4 luni), a venit momentul unei schimbări profesionale. Cum ar fi dacă ți-ai îmbina dorința de a avea o reputație solidă cu nevoia de a juta comunitățile?

Pești: Ultimele 4 luni, în care Jupiter a fost retrograd în Scorpion, ți-a permis să reconsideri aspectele din casa a 9-a, educație și călătorii. Simți din ce în ce mai acută dorința de a ieși din mediul cunoscut și de a cunoaște oameni noi. Cum ar fi dacă ți-ai da voie să pornești în aventura vieții tale, să călătorești fizic, dar și metafizic către noi oameni, noi obiceiuri, noi cursuri și forme de educație, către un nou tu?

Dacă ți-a plăcut articolul, te invit să dai share pe FB!

P.S. Următoarele evenimente în comunitatea V.I.S. (Vindecare, Inspirație, Schimbare):

🌹14 iulie, Online, Cum depășim rolul de ”Mama răniților?”. Detalii și înscriere pe link

🌹15 iulie, Online, Creativitate conștientă și Feminitate.

Detalii și înscriere pe link

🌹16 iulie, Arhetipul Atenei. Bărbatul nostru interior, locație fizică București, la Studio Ahimsa Yoga. Detalii și înscriere aici

🌹Au început deja înscrierile pentru Atelierele de Feminitate din august. Detalii și înscrieri aici

 

(VIDEO) Arhetipuri feminine. Atena, bărbatul nostru interior

Bine te-am regăsit,

Ne vedem din nou sâmbăta aceasta, 9 iunie, ora 18:00, ONLINE, pentru atelierul Modele de feminitate autentică. Atena – bărbatul nostru interior.

Înscrieri AICI:

Atena_New

Sunt două mari situații când Animus-ul femeii (Yang-ul sau bărbatul său interior) caută să ocupe, irațional sau inconștient, prim-planul în viața femeii, distrugând astfel energia, sănătatea și relațiile ei.

1) când femeia se află în relație cu un bărbat imatur emoțional sau neconștient de puterea lui masculină. Atunci femeia se vede nevoită să fie ea cea care trage sforile, oferă direcție relației și protecție bărbatului, ceea ce este nenatural pentru dinamica masculin-feminin. Adesea, femeile care joacă acest rol de femeie masculinizată sunt frustrate și devin agresive (agresiunea – atribut masculin);

2) când femeia nu este responsabilă de viața ei, independent de relație, nu are o direcție, un plan și o misiune personală, și caută inconștient un Salvator sau un Prinț, pe seama căruia va pune (ne)fericirea ei. Așa cum ziceam mai sus, orice persoană conține două tipuri de energie (masculin și feminin), independent de sex, pe care e necesar să le folosească în mod echilibrat pe drumul spre maturizare. Respingerea vădită a acestei presiuni a Animusului din partea femeii (de a o transforma în femeia-Zmeu) este dublată și de respingerea oricăror trăsături masculine pozitive care i-ar putea fi de folos: curaj, scop, asertivitate, inițiativă, focus, stabilirea granițelor/boundaries, determinare etc.

Mergând optimist pe repede-înainte pe firul evoluției personale, această voce critică care pare că nu mai încetează poate fi transformată frumos într-o voce de auto-analiză obiectivă care sprijină, susține și ghidează dezvoltarea femeii ( alias Inner Analyst sau Spiritual Director). Interesul pentru spiritualitate ajută în acest sens.

Până în acest punct al discuției, este clar că fiecare femeie este condiționată să creadă despre ea însăși doar ce a învățat acasă, în familie, ce i s-a spus la școală, ce i-a inoculat societatea, ce i se spune la job și ce îi spune și relația în care se află.

Dar care este acea parte din noi femeile (Yin-ul) care nu aparține societății, copiilor, soțului sau iubitului? În care activități ne putem simți noi înșine, ca femei, fără să fim condiționate în vreun fel?

De ce nu ajungem la energia feminină autentică mai devreme în viață? Pentru că în mintea noastră, și în sufletul nostru, se aud vocile celorlalți care ne dictează că ar trebui să fim dure, amazoane, raționale, fără milă, dacă vrem să ne integrăm în societatea patriarhală în care trăim. Și problema nu ar fi neapărat părerile altora despre noi înșine, ci cât de mult rezonează energia acestor cuvinte în sufletul nostru, până crează un conflict interior: între ceea ce intuiția (însușire feminină) îmi spune că sunt și ceea ce cred că sunt ca urmare a ceea ce m-au învățat ceilalți.

Undeva pe drumul de la fetița rănită la femeia puternică trebuie să facem niște alegeri ca FEMEI, pentru a soluționa acest conflict interior. Alegem să-i credem pe ceilalți pe cuvânt, deși cuvintele ne dor, doar din frica de a nu fi părăsite, sau alegem să fim responsabile de încrederea și iubirea în noi înșine, având încredere că vom atrage oamenii potriviți în viața noastră

P.S. Te aștept la evenimentul VIDEO despre arhetipul feminin al zeița ATENA – bărbatul nostru interior.

CÂND?: Sâmbătă, 9 iunie, ora 18:00
UNDE? ONLINE
Înscriere AICI.

Cu drag,

Cristina (puternic arhetip al Atenei :)))

Femeie, cum să te privești cu adevărat într-o oglindă curată?

Întoarcerea femininului în epoca modernă

Noi suntem istoria noastră și, dacă nu o cunoaștem, renunțăm la părți din noi înșine.

Acesta este și motivul pentru care am făcut acest demers personal, și profesional, în a căuta în mine și în cuvintele altora, cum arăta fundația noastră ca psihic până ca omul modern să ajungă din urmă istoria, și să le spună că le știe pe toate.

Așa am ajuns să întorc istoria pe dos și în privința luptei dintre femei și bărbați, dar și a conflictului interior pe care fiecare dintre noi îl trăiește la nivelul luptei pentru putere: să fie calitățile masculine mai ”bune” decât cele feminine, sau invers?

Unde și când s-a născut, de fapt, nevoia femeii de a se purta ca un bărbat?

Atât biologia, cât și mitologia antică sunt parte din omul modern. Asta o spune și piramida nevoilor a lui Maslow, nevoile omului au rămas aceleași, deși modalitatea de îndeplinire a lor este specifică fiecărei epoci.

zeita
Sursa: pinterest

În acest sens, mitul este o resursă bogată de imagini, simboluri și ritualuri, ne spun ce este adevărat și important pentru om, din punct de vedere psihologic, și nu numai. Sub aura de imaginație și fantezie, miturile seamănă în acest sens cu visele, unde la fel barierele raționale conștiente cad pentru a face loc, temporar, fluxul psihic inconștient, singurul pe care omul nu-l poate media sau controla.

Nașterea civilizației și economiei antice a însemnat abundență, dar și începutul fracturii între femei și bărbați, la nivel psihologic. De-a lungul istoriei, creionarea imaginii tatălui s-a făcut în diferite culori și nuanțe, în funcție de disponibilitatea omului la conștientizare: de la discriminarea femeii și lupta sub lupa zeilor, la Tatăl Atotputernic și nemilos din creștinism, la dictatură și comunism și căutarea certitudinii prin filozofie.

Dar de unde această separare, între femei și bărbați, asupra iubirii?

La greci, iubirea femeii este mai mult instinctuală, urmând nevoia firească a omului de a procrea. Sentimentele erau străine pentru că ar fi împiedicat raționalitatea bărbatului, și deci și victoria în lupte. Cu toate astea, zeițele reprezentau idealuri de feminitate, cu o putere de a seduce mintea ageră a bărbatului. Pare-se că Anima (imaginea feminină cuprinsă inconștient în psihicul bărbatului) lui Jung își are originea tot în Grecia antică.

Introiectarea energiei feminine (deci a imagoul feminin) la grecii antici s-a tradus prin impulsul spre creativitate. Tot mai convinși la nivel mental că femeile sunt bune doar să hrănească copiii, bărbații greci și-au atribut toate rolurile socio-profesionale și culturale, și deci o mare responsabilitate.

Superioritatea bărbatului în Grecia antică este validarea minții în raport cu spiritul, a fricii în raport cu iubirea. Aristotel și epoca lui au lăsat să se înțeleagă clar întâietatea bărbatului în fața femeii și s-a manifestat nu doar în sânul familiei, ci și prin dorința de a produce artă, idei, societate.

La adolescenții rebeli, inconștient, una dintre lupte va fi sfidarea tatălui (adică a ordinii, a amânării nevoilor imediate, analiză și direcție). În spatele revoltei putem vedea nevoia psihologică inconștientă de a fi inițiați în viața adultă și de a lua în propriile mâine frâiele responsabilității.

La femeile imature, lupta cu autoritățile și cu bărbații din viața lor este tot o luptă interioară, cu Animus-ul lor (energia masculină neasumată). Neasumarea responsabilității pentru propria viață, înaintea responsabilizării pentru alte vieți, atrage după sine o nevroză, un conflict de interese psihice (procreere si auto-afirmare, masculin si feminin). Așa cum o scrie și istoria, nu e bătălie exterioară care să nu se fi dat mai întâi pe un front profund inconștient personal. Și dacă am ajuns să ponegrim societatea patriarhală de astăzi este pentru că nu am înțeles cum să integram principiul masculin în viețile noastre, fără a ne lăsa supuși de acesta sau dominați. În orice caz, eșecul o fi părând social (uitandu-ne la societatea modernă de astăzi), dar e de fapt foarte individual. De la individ vine deci și sentința și salvarea.

Imaginea femeii în Grecia antică

Într-o civilizație patriarhală așa cum am văzut că era Grecia antică, imaginea femeii de rând nu putea fi decât sublimată, prin influența magică a zeităților asupra bărbaților. Atena, poate cea mai emblematică figura feminină în mitologia greacă era o extensie a tatălui său, nu era interesată de a-și forma o familie, era foarte rațională și înțeleaptă, intervenea mai ales în viața muritorilor bărbați, era la fel de curajoasă ca un bărbat. Atena personifica forța moștenită de la Zeus, îmbinată cu înțelepciunea și prudența lui Metis. Atena era socotită protectoarea artelor frumoase, a meșteșugurilor, a literaturii și a agriculturii, a oricărei acțiuni care presupunea ingeniozitate și spirit de inițiativă. războaie.

Mitologia greacă prezintă astfel frica și neîncrederea bărbaților în partea lor feminină interioară, prin marginalizarea femeii terestre, și teama de zeitățile feminine.

Ce e interesant de observat atunci când ne aruncăm privirea către civilizația antică este puritatea trăsăturilor fiecărui arhetip, fie imaginea tatălui, a bărbatului sau a femeii, respectiv mamei.

Dincolo de coduri morale, este util să vedem cu ce se ocupau atât bărbații, cât și femeile în Antichitate, în inconștiența lor psihologică pe care o păstrăm astăzi la nivel inconștient și noi. Astfel, ajungem să analizăm cumva tiparul femeii moderne, care în lupa de compensare a puterii patriarhale în societate ajunge să se masculinizeze, să sufere ea însăși, dar și familia, și relația de iubire.

Mitul antic al lui Amor și Psyche este despre reconcilierea contrariilor și individuație. Privită din prezent spre trecut, istoria nu este doar despre colectiv, ci și despre fiecare îndivid în parte. De aceea, psihologia cu toate ramurile ei, își face foarte bine treaba, tratând individul, atât ca parte unică, cât și ca moștenire colectivă.

Originea psyche-ului (traducere mot-a-mot suflet), văzută de mitologia greacă era atât de frumoasă, încât a stîrnit gelozia Afroditei însăși, zeiţa frumuseţii şi a iubirii. Spre deosebire de nașterea Afroditei, Psyche e concepută prin picături căzute din cer. Psyche reprezintă partea feminină, tânără și inocentă din psihicul nostru, care amenință vechile tipare, reprezentate de Afrodita. Psyche vrea să fie liberă și să iubească, dar Afrodita dorește ca ea să fie înlănțuită în mrejele iubirii.

Dacă ne dorim cu adevărat întoarcerea la trăsăturile sacrului feminin (transformare, creație, reînnoire, vindecare, deschidere, compasiune, intuiție, înțelepciune, iertare), trebuie să încetăm a ne mai privi prin separare: între minte și suflet, rațional și emoții, masculin și feminin. Ajută să înțelegem cum ne poziționăm pe scena vieții, ca femei, ca bărbați, prin diferențiere, dar e util la o vârstă puerilă, când începem să deosebim organele sexuale.

Atunci când o femeie relaționează sănătos cu masculinitatea, în interior (calitățile tale masculine), dar și în exterior (relații cu bărbați maturi emoționali), energia feminină se poate manifesta sănătos, autentic și liber, poate să creeze o nouă lume, o nouă viziune.

P.S. Vom continua în seria articolelor dedicate vindecării energiei feminine (atât pentru femei, dar și pentru femeia din sufletul bărbatului), cu arhetipurile zeițelor din Grecia antică!

V.I.S. (Vindecare, Inspirație, Schimbare)

Pentru a fi la curent la noile articole V.I.S., urmărește pagina de facebook!

 

 

#CampaniaSpuneDAEmotiilorTale Ep. 2: Cum ingrijesti emotiile negative?

Carl Jung: „The foundation of all mental illness is the unwillingness to experience legimate suffering.” In order to heal it, you have to feel it.

Episodul 1 – Recunoasterea emotiilor negative

Am invatat sa acord o fooarte mare atentie emotiilor negative. Dincolo de exprimarea unui pattern sau a unui obicei dezavantajos de a face fata vietii, emotiile negative sunt un semn clar al nevoii de schimbare, al schimbarii treptei de evolutie personală, iar pentru mine personal emotiile au fost si sunt o importanta resursa si investitie de energie (* Testul MBTI – iti arata, printre altele, si care este functia psihica principala, in cazul meu emotiile). Emotiile sunt cel mai bun barometru care arata o discrepanta clara intre ceea ce vedem, la nivel constient, in viata noastra si ceea ce ne dorim cu adevarat in interior. Urmeaza-ti emotiile, indiferent daca ele sunt mai putin placute sau de-a dreptul dureroase.

Ce vreau sa spun cu acest titlu „Cum te ingrijesti de emotiile negative?” este, in primul rand, ca le recunosc existenta. Adica nu pledez pentru ingerarea motivationalelor „schimba-ti mindset-ul in 7 zile” pe post de desert cand stomacul meu urla de foame si sens, ci caut mai intai sa inteleg cum am ajuns sa simt acele stari negative, daca ele sunt atat de dese astfel incat sa fie considerate un pattern (un mod automat, inconstient, de a reactiona in fata vietii), si care sunt consecintele faptului ca eu aleg inconstient (deci nici nu mai am viteza de reactie) emotiile negative in loc sa cultiv o stare de bine.

Doi, strategia noastra pare a fi inlocuirea starilor negative cu cele pozitive pentru a ne mari nivelul de vibratie energetica, dopaminele din creier si a gusta fericirea. Intrebarea la care motivationalele de duzina uita sa raspunda este: Cum poate un om care trece printr-o depresie sau care e un fatalist convins sa experimenteze stari pozitive daca el a fost obisnuit sa raspunda vietii doar prin negativism? La nivel rational, toata lumea intelege ca emotiile pozitive sunt preferabile celor negative, dar care este sursa lor?

Din punctul meu de vedere, atunci cand vorbim despre emotii (cu precadere, despre cele negative) intampinam doua mari prejudecati:
1. Emotiile negative sunt ceva naspa, de care trebuie sa fugim pana ne rupem gatu si ne anesteziem corpul (ironic, debuseul natural al emotiilor este tot in corp: te rusinezi=te inrosesti, te indragostesti=”fluturi in stomac”), de parca am putea impacheta si expedia emotiile noastre intr-un bagaj si exila undeva departe pe cele care nu ne convin. (Ca o mica paranteza, ingrijorator, la rezultatele Adwords pentru „emotii negative” imi apare „medicamente pentru emotii”, ceea arata o lipsa a educarii noastre in managementul emotiilor).
Ca atare, nu reusim sa intram in contact cu emotiile noastre, sa le acceptam ca fiind parte din noi si sa le intelegem cauza. Pe acelasi filon de gandire, alergam cu disperare dupa cele pozitive, dupa Fata Morgana a Fericirii, tot in exteriorul nostru.
Credem tot timpul ca solutia intelegerii emotiilor noastre este undeva in afara noastra: o alta substanta, o alta relatie, inca un obiectiv de indeplinit. In timp ce atentia noastra este risipita astfel pentru a aduna creatori de bine din exterior, in interiorul nostru tot nu intelegem care este motivul pentru care simtim ceea ce simtim. Si intre timp, nu intelegem nici ca suntem responsabili pentru emotiile noastre.
2. Ne cream un pattern de functionare pe baza emotiilor negative cu care am invatat sa lucram si sa ne aparam in fata vietii in copilarie pentru a atrage atentia si iubirea parintilor, a colegilor si profesorilor la scoala, a partenerului in relatie. Utilizam acelasi model ca in copilarie de a raspunde vietii (Desi, atentie, in buletin suntem adulti) si ne intrebam unde este successul si starea de bine din viata noastra. Ce inseamna un pattern emotional negativ? Simplist, suma starilor negative de la sfarsitul zilei si nivelul de energie a corpului. Emotion (E-motion, engl.=energie in miscare)

Emotiile negative sunt cel mai bine definite ca starea „incomoda” pe care o simti venind din interior  raportat la ceea ce ai in fata ta, in viata ta (cel mai usor, iti dai seama de starea in care te afli urmarindu-ti respiratia, ritmul respiratiei iti arata exact starea in care te afli: ritm sacadat=agitatie, ritm incet, abia sesizabil=apatie, respiratie completa, abdominala=relaxare, focus).

Analog, emotiile pozitive sunt o manifestare a ceea ce imi doresc. Si spre asta tindem cu totii, nu-i asa?

Senzatiile si emotiile care vin ca urmare a gandurile negative si, implicit, a starilor negative sunt un barometru excelent pentru a-ti arata in ce zona a vietii tale faci compromisuri (adica simti ca poti mai mult, dar te limitezi la anumite conditii, la job, in relatie, in mediul inconjurator), ce lectii mai ai de invatat si cum poti sa-ti schimbi perspectiva asupra emotiilor, de exemplu. Din cauza conditionarilor si programelor mentale (instalate din copilarie si reintarite in relatii amoroase si societate) nu stim cum sa ne conectam la starea asta interioara, pentru a afla care este cauza ei, cum o putem accepta sau rezolva. Ba mai mult, suntem invatati ca nu e frumos sa fii trist, ca fetele care zambesc sunt frumoase, ca oamenii tristi nu sunt acceptati.

Primul pas este, asadar, sa recunosc emotia de baza, sa o numesc/identific si sa o accept astfel incat sa pot intui cauza din spatele emotiei negative.

In eBook-ul meu, am trasat cateva directii despre vindecarea emotiilor negative și a copilului interior prin cateva exercitii simple. Il gasesti pentru comanda aici.

✅ 5 exerciții pentru vindecarea emotiilor negative și a copilului interior

ebook new cover

Pana te familiarizezi cu procesul acesta de introspectie si analiza a emotiilor negative, poti sa lucrezi separat, luand cea mai frecventa emotie pe care o experimentezi (emotiile pure sau de baza, calibrate negativ (de energie joasa) sunt: rusinea, vina, apatia, durerea, frica, dorinta, furia si mandria.

O sa folosesc exemplul personal in cazul furiei, pe care l-am observat eu ca pattern in cazul meu.

Exercitiu de constientizare a pattern-ului emotiei de furie:

Scenariu: un eveniment/persoana din exterior se pozitioneaza in dezacord cu valorile mele (adevar, libertate de expresie etc), iar eu devin instant furioasa

  1. La nivelul corpului, imi observ ritmul vocii cum se schimba (devine mai grav si mai apasat), respiratia devine apasatoare, bataile inimii se intetesc, pielea se inroseste, grimasele sunt din ce in ce mai grave in timp ce eu incerc din rasputeri sa-mi mentin punctul de vedere;
  2. La nivel mental si emotional, incerc sa dau un sens energiei care imi invadeaza tot corpul si ma revolt vocal – a se oberva ca spre deosebire de apatie sau frica, furia presupune un nivel ridicat de energie – 150, ceea ce face sa fie si mai dificil sa o recunosc ca fiind negativa si sa abtin sa nu-i dau un sens, o cauza, o lupta nobila ceva :)). Incep sa fac judecati de valoare despre persoana din fata mea sau sa ma victimizez in fata evenimentului nefericit, dar acum din pozitia de Agresor (nemultumit si frustrat pentru situatia care a condus la furie).
  3. La nivel spiritual, nici nu mai zic :)) cam cat de departe sunt de compasiune, acceptare si iubire.

Ceea ce reusesc cu acest exercitiu este sa intru in contact cu starea mea, sa o identific, sa o accept ca un pattern disfunctional ce este, si sa inteleg de unde vine acest mecanism de aparare (hint: copilarie ), apoi sa incep sa o inlocuiesc cu o stare neconsumatoare de energie, adica  o stare care-mi da senzatia de bine: decizia mea constienta de a accesa aceasta stare imi permite sa accept situatia care mi-a provocat emotia sau sa schimb respectiva situatie sau stare. Pot face asta dintr-un nivel de constiinta (Atentie, investirea a energiei) mai ridicat, ori din neutralitate – nu schimb nimic, mi-e indiferent, ori  din curaj) – incerc prin forte proprii si independente de exterior sa schimb situatia care mi-a provocat furia.

Ce obtin din toata aceasta munca interioara cu emotiile negative?

Autocunoastere, controlul starilor emotionale si sursa lor (ganduri negative), imbunatirea relatiilor, cresterea nivelului de energie la nivel spiritual si fizic, stare de echilibru interior, evitarea stocarii, refularii si izbucnirii acestor stari negative.

Evident, daca imi doresc, capat o intelegere mai larga a impactului starilor negative asupra sanatatii mele, a mediului inconjurator, a energiei pe care o transmit, ceea ce atrag in viata mea ca si corespondenta de vibratie a acestor stari, tipul de relatii pe care le dezvolt, etc samd. Cu alte cuvinte, un grad de constientizare mai ridicat a realitatii*** pe care o creez pana la urma.

Ce inseamna sa ma uit in interiorul meu, si nu in afara mea?
In primul rand, dezvoltarea oricarui obicei zilnic de introspectie, care iti permite sa intri in contact cu tine insuti, sa te asculti si sa observi emotiile tale, mintea ta, senzatiile din corp, vocile altora in capul tau, intuitia sau vocea ta interioara.
Acest obicei (care poate fi yoga, meditatie sau scris) iti permite, ceea ce mai poti obtine doar pe scaunul medicului sau a terapeutului, o examinare a starii in care te afli: emotionala, fizica, mentala, spirituala.

Scopul acestui exercitiu: vreau sa-mi inteleg emotiile negative si sa le integrez in viata mea astfel incat sa nu ma mai prabusesc de fiecare data cand am o problema apasatoare.
Incearca sa determini daca de exemplu, lupta cu emotiile negative e un pattern in viata, care e acel pattern, cand si cine te-a invatat ca emotiile negative sunt o strategie de a face fata vietii (de exemplu, ma victimizez in rolul meu de Adult pentru ca atunci cand eram copil prin victimizare, obtineam atentie, afectiune, imbratisare din partea unor parinti absenti).
Observa apoi perceptia generala pe care o ai asupra pattern-ului. E o bucata de realitate trunchiata deoarece include doar experienta ta, intr-un anumit context care nu mai aplicabila si nu te mai ajuta in prezentul constient. Exista cu siguranta si alte perpceptii, experiente si informatii care completeaza situatia ta. Faptul ca tu te pozitionezi ca fiind depasit de situatie nu iti permite sa vezi Adevarul complet, total, care ar putea contine si o posibila solutie.
In cazul mentionat, eu sunt invatat sa ma raportez la viata prin prisma emotiilor mele negative si sa am o atitudine fatalista sau agresiva asupra vietii, ignorand in acelasi timp ca viata este un tot care cuprinde si emotii pozitive (care culmea imi aduc mai multe beneficii). Prin constientizare*** aflam ca emotiile isi au sursa in interiorul nostru.

Gandire. Experimentare. Cunoastere.Vindecare. Deschidere. Bucurie de a trai. Decizii constiente. Meditatie. Conectarea cu natura, Universul, Divinitatea, Spiritul din noi.
Dar asta cere dezumflarea Ego-ului si renuntarea la pretentiile orgoliului de a avea mereu dreptate….
Declicul se produce in momentul in care decizi: ai de ales intre cultivarea emotiilor negative sau a celor pozitive, stiindu-le beneficiile/dezavantajele. Esti responsabil, pentru prima data esti nevoit sa sari de pe roata de hamster si sa-ti asumi responsabilitatea.
Cum schimbi emotiile negative!? In principiu, emotiile, indiferent de valentele lor, exista fara-doar-si-poate. Ceea ce putem schimba este modul in care ne raportam emotii.

„Oare mintea poate schimba schimba emotiile? Cum sunt interconectate creierul, sistemul imunitar si emotiile? Care sunt emotiile asociate cu starea de bine? Cum anume functioneaza intelegerea, ca functie a mintii, in context medical? Acestea sunt cateva dintre intrebarile la care un grup de oameni de stiinta cunoascuti, impreuna cu Dalai Lama, au incercat sa raspunda in cadrul unor dialoguri care au avut loc in India.”

(Dialoguri cu Dalai Lama, Emotiile distructive.Cum le putem depasi?, editor-autor Daniel Goleman)

emotiile-distructive-cum-le-putem-depasi-dialog-stiintific-cu-dalai-lama_1_fullsize.jpg

 

Imagineaza-ti ca interiorul tau e ca o casa in care vrei/o sa traiesti multi ani. Cum ti-ar placea sa arate casa ta?
De-asta nu cred in paliative: pastile, afirmatii pozitive, incantatii, droguri, alcool etc. Pentru ca presupune ca eu sa caut mereu in afara mea ceva care sa-mi induca/creeze o anumita stare, si deci dependenta. Dar eu imi doresc sa am un spatiu constant, al meu, pe care sa-l creez si pentru care sa fiu responsabil.
Toate acestea ne permit sa actionam constient asupra vietii, adica nu manati inconstient pe cararile vietii, si sa alegem cum reactionam, cata energie investim in cutare situatie, ce fel de vibratie transmitem oamenilor din jur.

Biblioteca mea online:

https://cristinalotru.com/2017/11/09/5-carti-despre-vindecarea-emotiilor-negative/

**(Dialoguri cu Dalai Lama, Emotiile distructive.Cum le putem depasi?, editor-autor Daniel Goleman)

***Letting Go. Calea renuntarii – David R. Hawkins

*Testul MBTI, Care este tipul tau de personalitate? Esti Activ, Colaborator, Conducator sau Explorator? Analist, Asimilator, Intensificator sau Vizionar? Esti Extravertit sau Introvertit? Care este functia ta psihica principala: emotiile sau rationalizarea?

 

 

 

 

 

 

Unde este granita dintre realitate si iluzie?

Episodul 4 – Proiectia psihologica, despre caderea iluziilor

Intr-o frantura de perspectiva ca din avion, ma priveam prabusita sub birul propriilor mele iluzii, constructii ale unui Ego foarte puternic care ma-mpinsese pe cele mai inalte culmi, ca mai apoi sa ma prabuseasca sub propria-i greutate. In ziua in care mi-am uitat trecutul, am si renascut. N-a fost o uitare din aia evitanta care fuge de dureri, am trecut prin durere ca printr-un cerc de foc al Iadului, la finalul carei lupte ori renasteam, ori ramaneam mai nimic.
Moartea iluziilor mele a insemnat si sfarsitul meu in lume asa cum ma stiam si cum ma cunoasteau ceilalti. La inceput, imediat dupa „criza”, nici nu ma mai recunoasteam, dar nici nu ma inchegasem inca din propria-mi cenusa. Incetasem a mai fi cine credeam ca sunt, dar „Cine ajunsesem sa fiu?”. Si dup-o eliberare din matca fricii, am pornit dispusa sa caut adevarul meu cu orice pret. Pretul suprem il platisem deja in ziua trezirii mele, deci nu-mi ramanea decat sa ma incred orbeste intr-o putere superioara, si sa continui. (extras din „Drumul de la CRIZA la MANIFESTARE)

Unde se afla granita dintre realitate si iluzie pentru tine? Cum arata harta iluziilor pe care ai urmat-o orbeste, dupa un GPS ingalat cu perceptii fixe asupra vietii.
Atat de fina, si totusi decisiva, granita dintre realitate si iluzii e data de alegerea vietii pe care vrei sa o traiesti. Esti fericit si implinit continua. Altfel, pune-ti intrebari, cauta, analizeaza, schimba, experimenteaza.

iluzii
Fa-ti o favoare si da-ti la o parte valul iluziilor care iti intuneca mintea si inima.
Incearca sa fii onest cu tine, chiar daca asta ar presupune o oarecare doza de durere, acea durere generica de care incercam sa fugim, fugind in acelasi timp de propria noastra traire, viata. Stii, oricat de mult am evita sa infruntam durerea, singuratatea si alte spatii care apartin vietii by default, dar carora noi le dam o conotatie negativa extrema, si neaparat prapastioasa, ele se intampla oricum.
Unele sunt rupte din contexte ale vietii pe care cu greu poti sa le digeri, altele nici nu-ti incap in inima sau minte de dureroase ce sunt, si mai sunt unele, cele mai multe as zice eu, pe care ni le cream singuri.
Suntem fauritorii unor dureri inchipuite, care trepideaza fara scapare in jurul propriului orgoliu: nu am destui bani, nu am casa aia, masina aia, nu ma iubeste suficient, nu-mi place jobul, seful e un idiot etc. samd. Si culmea, cand aproape le avem, tot suntem nefericiti si avem aceleasi probleme (doar ca mai ingrosate si mai confuze) de la care a inceput fuga asta dupa mai mult, mai frumos, mai sclipitor, „perfect”, partenerul ideal etc. Pentru ca adevarata problema nu a avut niciodata legatura cu exteriorul, cu ce pot sa am, sa obtin, sa controlez in viata. Adevaratele probleme ne nasc intai in interioriul nostru.

Claritatea asta de care vorbesc, care e departe de a fi o rationalizare a sufletului , asa cum scriam si credeam candva, claritatea asta vine din experimentarea vietii (deci neocolirea experientelor, suferinte transmutate in dependente de tot felul) si cunoasterea de sine. Nu vine deci din minte (mintea e cea mai susceptibila conditionarilor, si cea mai inselatoare deci in a-ti raspunde la urmatoarele intrebari:)

Oricat de pompos ar suna, si oarecum rupt din carti despre spiritualitate, este de fapt singura constanta in viata noastra, singurul centru la care putem apela si in caz de extaz, si in caz de prapastie fara fund. Acest centru  reprezinta adevarul tau, cine esti tu cu adevarat? Ce vrei de la viata? E situatia pe care o traiesti in concordanta cu tine sau naste un conflict interior? Ce poti sa aduci bun in viata asta? Cum poti evolua ca sa poti atrage lucruri mai bune in viata ta (si nu invers?!)? Cum poti ajuta daca ti se cere si daca ai din ce oferi?
Care este acel spatiu interior care te contine si te sustine oricat de multe ziduri s-ar darama in jurul tau? Care este acel loc in care poti sa mergi cu incredere catre tine insuti si sa simti ca va fi bine oricat de greu pare in acest moment? Cum ingrijesti acest spatiu sacru care este responsabilitatea ta si doar ta? Ce experiente si trairi vrei sa aduci catre acest loc curat din tine, care te ajuta sa ai claritate si sa privesti viata din centrul tau, nu din afara ta catre tine?

Cea mai mare sursa a durerii in viata noastra sunt iluziile. Imi zicea odata un om foarte intelept (multumesc!) ca eu umblu cu rama foto dupa mine si-mi aleg partnerul, fortandu-l sa incapa in acea forma predefinita. Sigur, eram foarte sigura pe mine ca eu stiu cel mai bine ce vreau de la viata si asta nu se va schimba: )) Nasolut moment, cand acest model de partner e acelasi care te face sa repeti la nesfarsit aceleasi lectii de viata.

Dar ce era mai important? Realitatea ca modelul acela nu ma facea fericita si renuntarea la el era dureroasa sau iluzia sa am dreptate? Cea din urma varianta, in care Ego-ului meu nu-i placea ideea de a renunta la investitiile mele indelungi desi neprofitabile, (stiti, de tipul: pana la 25 de ani trebuie sa ma marit, pana la maxim 30 trebuie sa faci copii, X trebuie sa ma ia de nevasta ca altfel…, vai cat de mult il iubesc dar sa nu care cumva sa-si caute omul fericirea in alta parte ca atunci il urasc) a fost o optiune multa vreme.

Proiectiile noastre reprezinta inchiderea vietii intr-un cerc pe care vrem musai sa-l controlam, nelasand viata sa se manifeste natural si experientele sau oamenii sa apara neconstrans in viata noastra si in acord cu ceea ce suntem si putem oferi (ca degeaba ne dorim experiente care nu sunt la nivelul nostru de constiinta, n-or sa vina niciodata decat acele experiente care se pliaza perfect situatiei pe care, inconstient sau nu, ne-am ales-o: nu ai curaj sa manifesti cine esti si sa-ti exprimi clar nevoile, vei atrage oameni care te vor minti frumos cu acordul tau, nu ai incredere in tine, va veni cineva care se va crede „superior” si care-ti va repeta prin orice mijloc ca nu esti suficient de bun, fugi de singuratate ca dracu de tamaie, va veni un partener care te va face sa te simti si mai singur, DAR neaparat intr-o relatie, crezi ca iubirea e ca un sac cu galbeni pe care ti-l arunca partenerul la picioare, afla ca o sa simti ca nu mai existi cand partenerul pleaca cu tot cu bogatia interioara si te obliga la iubirea de sine inainte de a intra in orice relatie, te simti nemultumit cu viata ta si astepti vreun Salvator imbracat in Lumina sa-ti arate sensul vietii, afla ca Salvatorul va participa la situatie doar atata timp cat are ceva de castigat (pentru ca adevarul e ca un om luminos nu va sta langa oameni depresivi, plus ca nu cred ca ii place rolul de Salvator, ci mai degraba de partener), te crezi vreo Maica Teresa moderna si incerci sa salvezi suflete doar doar o sa aiba insemnatate si viata ta, cersind validare, atentie, permisiune de a-ti indeplini visele (pe care le confunzi cu iubirea), afla ca acest rol se incheie sigur cand Victima se prinde ca nu ai si altceva de oferit in afara de o inchipuita salvare pentru ca nu ai din ce sa oferi atata timp cat sacul tau cu resurse e gol), ai vreo rana din copilarie, un sac fara fund pe care incerci sa-l umpli cu prezenta/neprezenta celuilalt in viata ta si ii ceri afectiune cat pentru doi (o data pentru copilul interior flamand de iubire, si apoi, pentru femeia ranita care iubeste poetic ”muuuult” prea ”muuuult” de frica abandonului), vei atrage in viata oameni indisponibili care vor cere si nu vor oferi (pentru ca am stabilit deja ca femeia are o inima mare, da ea afectiune orfanilor, in timp ce ea insasi e un orfan de afectiune, deci de unde da aceasta ”iubire iluzorie”?).
Stiu sa raspund : )), din pacate, aceasta iubire iluzorie nemarginita e de fapt o investitie inconstienta care ascunde o lipsa de afectiune din copilarie, e ca un bagajel pe care il ai pregatit la intrarea in orice relatie, si in cazul in care partnerul tau e indisponibil, si e :)), pac, mai bagi o fapta marinimoasa, ceva compromisuri ca sa-l tii legat si-i mai ierti ”dobitocului” cateva, sa nu cumva sa plece (si ca tu sa ajungi la aceeasi concluzie inconstienta faimoasa: eu iubesc mult prea mult, iar barbatii ”e” niste egoisti).

Suferinta acuta apare cand distanta dintre ceea ce ne dorim si ceea ce vedem in fata noastra este prea mare. 

Punctul zero al schimbarii este recunoasterea faptului ca deciziile trecute nu ne-au adus acel grad de implinire pe care il meritam. Dupa faza de invinovatire si negare a schimbarii, poate veni si momentul de acceptare a necesitatii schimbarii. Doar ca schimbarea nu e posibila pe acelasi teren pe care ne-am jucat rolurile si intretinut iluziile. E posibil sa fie nevoie de un mic colaps al turnurilor de fildes pe care le-am construit cu atata migala; iluziile noastre care ne-au intretinut speranta ca ceea ce vrem sa obtinem de la viata se afla tot timpul in afara noastra (droguri, relatii, banii, succces), ratand cumva startul pornind de la linia de finish.

Startul a fost timpul munca noastra interioara, cunoasterea si evolutia noastra.