(vineri, 3 august) Atelier online: Cum ne creștem copilul interior?

Ne vedem din nou, ONLINE, vineri, 3 august, h 21:00, pentru un nou Atelier de Feminitate: ”Cum ne creștem Copilul Interior?”.

Înscriere FORMULAR:
https://docs.google.com/forms/d/19w_5jJEvhQRpLoWdvV-vWdht_fLianErd9G7R60aF0w/edit
și confirmare pe email: cristinalotru@gmail.com.

Ce vei afla la acest atelier?

▶️ Cum să-ți consolidezi STIMA DE SINE?
▶️ Cum să scapi de TIMIDITATE?
▶️ Cum să scapi de PERFECȚIONISM?
▶️ Cum înveți IUBIREA de sine?
▶️ Cum să te împrietenești cu FURIA?

V.I.S. (vindecare, inspiratie, schimbare). Nu întâmplător am ales substantivele acestea pentru motto-ul blogului meu V.I.S. (https://cristinalotru.wordpress.com/), care a devenit spațiul meu creativ de manifestare a energiei feminine, copilul meu. Am început cu vindecarea copilului interior pentru că mi-am dat seama, din proprie experiență, că dacă nu-mi cresc singură acest copil interior, el îmi va consuma o cantitate impresionantă de energie și atenție, că mă va forța să petrec tot mai mult timp în trecut: fie într-un conflict cu tatăl sau mama, fie într-o relație eșuată sau la marginea unui vis neîmplinit. În același timp, același copil rănit, nu-mi va dărui ce are el mai de preț: bucurie de viață, creativitate, spontaneitate, ambiție și visare.

Vindecarea este așadar o etapă premergătoare și necesară inspirației și a creației, pentru care mintea trebuie liniștită și relaxată (de unde, mulți artiști iau droguri sau alcool), înainte de a naște la ceva nou și diferit, înainte de o schimbare, de exemplu.

Copilul etern este acela care încearcă să evite contactul cu realitatea, să privească onest situațiile de viață și să-și asume responsabilități. Este adultul care rămâne mult prea mult timp ancorat în pubertatea specifică psihologiei adolescentine, însoțite cel mai adesea de o rană sau o dependență față de mamă sau tată.
În timp ce copilul nostru etern este preocupat cu melancolia, depresia, fantezia și proiecția în viitor, responsabilitatea fericirii adultului, precum și obligațiile cotidiene sunt aruncate partenerului de relație și/sau părinților sau chiar a proprilor copii.

De aceea este util să-ți pui întrebări când o anumită relație te dezamăgește. De pildă: De ce n-am văzut asta dinainte? Ce am așteptat? De ce am o altă imagine a persoanei respective? De unde provine eroarea? Dacă putem face asta înseamnă că există și dorința de a rămâne în relația de adulți și de a retrage proiecția copilului. Când facem asta, ne străduim să avem o relație autentică. Însă oamenii au tendința de a rupe relațiișe de îndată ce se simt dezamăgiți. Renunță pentru că nu li se mai pare interesant și nu-și mai pun întrebări privind așteptările greșite sau motivul pentru care se simt răniți.” (Prefață la cartea lui Marie-Louise von Franz, Problema Puer aeternus)

O să vorbim la atelierul online și despre stima de sine, un subiect atât de arzător și important pentru dezvoltarea noastă.

”Cand vine vorba despre stima si iubirea de sine, ori o ai, ori nu.” Pia Mellody

Multi psihologi folosesc sinonime in locul stimei de sine: performanta, imaginea de sine, increderea in sine sau egoismul. Pia Mellody spune e confuzant pentru noi ca oameni sa atribuim stimei de sine anumite conditii, pentru ca asta inseamna ca atunci cand nu ne iese ceva, stima de sine nu mai exista.

Sinonimul cel mai apropiat stimei de sine ar fi iubirea de sine, sentiment care nu depinde de cum performezi, de banii din cont, de statutul social, de preferintele sexuale sau parerea celorlalti despre tine.

Stima de sine este cea care ne sustine atunci cand totul in jurul nostru pare ca se prabuseste. De aceea, este atat de important sa constientizam importanta ei.

Un alt subiect despre care o să vorbim este rusinea și timiditatea, copiii aceleasi mame

Ce se intampla atunci cand te simti neinteles si neacceptat?

Incepi sa-ti proiectezi durerea care nu-ti mai incape in piele in tot ce te inconjoara: job, relatii.
Ajungi sa crezi ca relatiile, jobul, seful, umea exterioara este rea si te raneste, iar durerea pe care
o proiectezi se intoarce inzecit din locul din care a plecat: din tine. Atunci spui ca nu mai nicio
iesire. Nimic mai neadevarat.

Imagineaza-ti ca sufletul tau e ca o casa, iar peretii lui sunt toate aspectele vietii tale. Fiecare
perete al casei tale este o proiectie a relatiei cu tine insuti, casa sufletului tau.
Fundatia da structura casei, nu schimbarea sezoniera a paletei de culori. Reamenajarea casei ar
trebui sa fie o decizie personala, constienta, dar care sa nu te defineasca.

Dar fundatia?

Fundatia este singura pe care putem construi casa visurilor noastre.

Te aștept la atelierul ONLINE Cum ne creștem copilul interior? să discutăm toate aceste aspecte. Poți lăsa întrebări pe care să le atingem în formular.

Înscriere FORMULAR
https://docs.google.com/forms/d/19w_5jJEvhQRpLoWdvV-vWdht_fLianErd9G7R60aF0w/edit
și confirmare pe email: cristinalotru@gmail.com37982890_1747066522081697_2673144944465543168_o (1)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s