Luna Nouă în Scorpion: invitație la schimbare radicală

Luna Nouă în Scorpion din 18 noiembrie are loc în casa a VIII-a, cea a Scorpionului (casa sexualității, a morții și a renașterii, a transformării). Avem așadar câteva teme grele de rezolvat, dar și promisiunea renașterii, pentru că Scorpionul are ca simbol și Pasărea Phoenix.

Energia fixă a Scorpionului ne obligă să ne luăm o pauza de reflecție de la nebuloasa cotidiană și să rămânem ațintiți obsesiv, cu lupa de detectiv, asupra celei mai mari dureri din viața noastră. Scopul este la fel de intens ca și energia Scorpionului: transformare radicală.

Schimbările chirugicale specifice Scorpionului se cer încă din mai 2017 (Luna Plină în Scorpion), mai ales dacă am evitat confruntarea cu adevărul realității noastre și cu deciziile aferente.

Această Lună Nouă în Scorpion ne dă o ultimă șansă la tranformare, înainte ca 2017, anul începutului (2+0+1+7=10=1) să se încheie. Iar Scorpionului îi plac încheierile dramatice, dar magistrale.

scorpio-new-moon
Sursa: http://foreverconscious.com/intuitive-astrology-november-new-moon-2017

Scorpionul vorbește despre puterea noastră personală (interioară) și cum o folosim. Dacă o folosim doar ca să ne atingem niște scopuri imediate sau credințe limitative (încăpățânări imature), energia frustrării va domni în viața noastră, pentru că suntem atenți doar la finalitate, victorie, succes.

Cui nu îi place să-și atingă obiectivele în era asta a masculului Alfa?

Dacă vom învăța însă ca puterea de a schimba o situație sau o emoție sau gândurile negative stă doar în sarcina noastră, rezultatul va fi că vom deveni mai conștienți de viața noastră și vom simți acea pace interioară, misiune personală sau echilibru.

Ce se întâmplă când ne cedăm puterea interioară și punem schimbarea în cârca altora?

Rămânem într-o stare de așteptare, de confuzie, de apatie, într-o stare de căutare continuă și refugiu în dependențe. Luăm niște concluzii de viață de-a gata, niște cerințe sociale nepotrivite pentru noi, care ne împing așa de la spate, într-un hei-rup fără sens. Când ne simțim încolțiți, începem să alergăm de ceea ce simțim. Alergăm de noi înșine, de fapt.

Exploatarea Umbrei, a acelor aspecte negative și urâțele din noi înșine pe care reprimăm, este o formă de manipulare crasă în mediul online, în marketing, în versurile pe care le ascultăm cu atâta ardoare la radio (vezi versurile de mai jos):

Tu eşti frica mea, puternică, adâncă.
Eşti puterea şi blestemul meu. Frica mea
……….
Se zice că nu poţi fugi de soartă, dar eu nu cred în soartă!
Eu cred că tu îmi vei rupe inima, fato.
Cred că am greşit distanţa, cred că mi-e frică şi basta. (Sursa: http://Versuri.ro/w/k3i7)

Toată lumea încearcă să te facă să te îngrozești de rău, nefast, neprăvăzut și fioros, chipurile e acolo undeva după colț și abia așteaptă să te halească, iar tu nu ai nicio putere, așă că te lași prădat din prima. Nici nu ți-ar trece prin cap să te ocupi de întunericul din inima ta.

Ori e iubitul care se duce la alta și-ți dă lumea peste cap, ori e politicianul corupt din cauza căruia nu poți tu să fii mai abundent, ori e șeful vinovat că nu ți-ai urmat tu adevărata vocație, tatăl indolent din cauza căruia nu știi să ai relații mature, stresul de la muncă te îmbolnăvește și așa nu ai de ce să mai mergi la sală că oricum mori devreme, conform specialiștilor britanici :)).

Chestia asta cu răul care e mereu în curtea vecinului, și niciodată nu suntem noi responsabili, e contagioasă rău (toata lumea se plânge în țara asta!!!) , și manipulatorie până în măduva oaselor. Îți lasă impresia că e viabil să mai rămâi câțiva ani buni în zona de confort că și așa viața e grea și astrele nu se aliniază. Că dacă oricum nu poți face nimic să schimbi situația, de ce să te mai agiți? Iar asta cu dezvoltarea personală e chiar prea de tot, prea New Age. De spiritualitate, nici nu mai zic. Cui îi trebuie spiritualitate, lasă că se ocupă ăia în India acolo la ei, că și așa fac asta de 5000 de ani și o fac bine. Iar la noi oricum am văzut la televizor că și preoții sunt oameni și greșesc, și parcă asta te-ndeamnă la inconștiență continuă.

Nouă nu ne trebuie spiritualitate, noi protestăm, noi luăm acțiune din fața televizorului, de pe canapea schimbăm noi lumea, dacă nu noi, că și așa suntem prea bătrâni, atunci copiii noștri sigur or să schimbe ceva. Așa că mai ațâțăm puțin focul la oala sub presiune a societății: ”Tu să te faci, mamă, tot ce n-am putut eu să fiu!”. Ș-apoi ne mirăm de ce copiii de doctor ajung la pârnaie, pentru că sunt înțărcați de mici cu meniul stresului.

De ce e mai ușor să vedem paiul din ochiul vecinului? E mai comod pentru Ego, în primul rând. Când îl judeci pe celălalt, singurul efort pe care îl depui e cel al constatării, nu implică să iei și o acțiune sau să faci o schimbare. Și te doare mai puțin să vezi răul îl celălalt pentru că ai impresia că nu-ți aparține. Ce se întâmplă, însă, este că noi proiectăm pe ceilalți tot ceea ce nu putem îndura conștient, ce am uitat sau reprimat, ce refulam, traume, obsesii, dorințe neîmplinite (în psihanaliză, inconștient personal).

Noroc cu Scorpionul însă :))). Scorpionul este maestrul proiecțiilor și al manipulării realității într-o aparentă cauză nobilă sau în așa-zisul beneficiu personal. Vă zice ceva aia cu ”femeile iubesc prea mult” :)))?! Majoritatea sunt Scorpion, pentru că sunt în stare să depună foarte multă energie în cauze pierdute doar de dragul ambiției de a reuși.

De fapt, Scorpionul știe în adâncul sufletului său, că are puterea și energia să transforme, să scoată la iveală toată această energie întunecată pentru a o alchimiza (inclusiv pe cea a partenerului), de a o transforma în lumină. Dar până sa-și conștientizeze această putere interioară de vindecare, Scorpionii fac ce fac și toți ceilalți, slujesc Ego-ului (My way or the highway), și sunt prea loiali situațiilor de compromis care sfârșesc inevitabil într-o criză existențială.

Și cu ce anume începe Scorpionul schimbarea?

Cu răul, cu tenebrosul, cu ocultul. De-asta poate rămâne agățat mult timp la poarta lui Hades (zeul Infernului), pentru că nu-și continuă misiunea și se cramponează de barierele Ego-ului destul de inflamat, dar ușor de rănit.

Reintegrarea umbrei înseamnă, în perspectiva Scorpionului, nu doar o conștientizare a negativului, ci o schimbare radicală, ciclică, completă, trecerea spre un nou nivel de conștiință. Înseamnă reîntregirea sufletului nostru prin acceptarea atât a părților negative, cât și a celor pozitive. Când învățăm să jonglăm și cu mingile albe și cu mingile negre, viața ne răsplătește printr-un echilibru interior. Orice ce s-ar întâmpla, descoperim despre noi că avem puterea interioară de a merge mai departe, de a ne transforma, de a cultiva conștient alegerea luminii din noi și din ceilalți.

Învățăm, în acest ciclu al transformării, că durerea nu e definitivă, iar fericirea nu se livrează doar la succesul programat. La limita dintre viață (renaștere) și moarte (renunțare), dintre trecut și viitor, Scorpionul ne învață că starea de prezență este singura care contează, așă că am face bine să parcugem cu smerenie chiar și situațiile dureroase, dacă asta avem în meniul zilei. Iar promisiunea vindecării și a renașterii nu sunt cuvinte în van, când vorbim de energia tenace a unui Scorpion.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s