Carte: Why the Buddhism is true? Despre meditatie si mindfulness

Dincolo de teoria conspiratiei, cum ca Buddha ar fi un impostor care si-a insusit de fapt filozofia yoghina, sa incercam sa privim subiectul asta dincolo de titlul de marketing al cartii (Why the Buddhism is true?), si polemici care fac bine doar orgoliilor noastre, dar nu ne imbunatatesc viata in niciun fel.

De altfel, orice noua credinta ar trebui sa treaca mai intai prin filtrul experientei personale, indiferent de autoritatea care o impune, pentru a decide daca este valabila sau nu pentru existenta sa.

In cartea lui, Wright propune si expune subiectul meditatiei, un instrument (sau mai degraba proces) universal valabil care nu se afla neaparat sub umbrela vreunei religii sau filosofii.

Meditatia aduce cel putin un aspect de referinta in vietile noastre si asa aglomerate si pe fast forward,  si anume: folosirea respiratiei pentru a aduce o stare de prezenta in corp si mindfulness (stare de prezenta si calmare a mintii).

Cum arata o minte agitata, care nu e mindful?

Daca eu sunt aceasta cutie care pune atata presiune pe mine si simt ca ma face nefericit, inseamna ca nu mai am nicio scapare? Primul impuls era ca sa scap de aceasta presiune era evident sa ma refugiez in ceva exterior mie (vicii, relatii, amintiri, vise neterminate, iluzii) sau sa incerc sa fug de presiunea acestei cutii, numita minte, nedandu-mi seama o purtam la propriu pe umerii mei oriunde m-as fi aflat. Orice incercare de a scapa de propria-mi minte era, de fapt, o separare, un conflict interior si mai puternic intre mintea mea si partea aceea din mine care simtea ca sunt mult mai mult decat aceasta alergare mentala pe banda rulanta a vietii. Orice separare de tine insuti presupune inevitabil si o reintoarcere la punctul dureros din care vrei sa scapi. Si atunci cand incerci sa salvezi pe cineva, de exemplu, tot asta faci. Te separi de continutul care crezi ca trebuie salvat, proiectandu-l in cel din fata ta, aparent neputincios, pentru ca e prea dureros sa constientizezi ca e propriul tau continut. Esti Salvator si Victima, in acelasi timp.

Dar daca exista mai mult decat perspectiva din cutie? Daca eu sunt mai mult decat credeam in capul meu ca sunt? Daca nu ma priveam din unghiul potrivit? Daca exista mai mult spatiu, mai multa viata si energie in mine decat am crezut pana atunci? Daca eu eram de fapt creatia mea, o cutie, dar eram in acelasi timp si Creatorul acestei cutii? Daca eu eram cel responsabil de cutia asta: cum o ingrijesc, cum o curat, cum o iubesc, pe cine primesc in cutia mea, si cat de sus si de indepartat as putea sa privesc din aceasta cutie? Daca aceasta cutie a mea era de fapt un intreg univers, parte din Marele Univers, dar eu imi pierdeam vremea rotindu-ma in jurul cutiei, in jurul Ego-ului meu crescut cu proiectii, iluzii, dezamagiri, frici, traume, exagerari, bucurii aleatorii?

Ce spune budismul despre mintea omului?

Parafrazand filozofia buddista, Wright spune ca motivul principal pentru care suferim atat de mult este acela ca nu avem claritate in ne privi pe noi si pe ceilalti, si nu stim sa ne detasam de problemele personale pentru a le gasi rezolvarea. Aceasta lipsa de claritate vine, mai ales, dintr-o identificare acerba cu Ego-ul nostru, cu acea parte din noi cu care suntem foarte obisnuiti, care dirijeaza experientele noastre in functie numai de ceea ce am trait, si trage niste concluzii, uneori prapastioase, despre viata in general.

Amagirile and iluziile sunt mecanismul biologic dupa care creierul ar functiona pentru a satisface nevoia de autoconservare (care este opusa nevoii de autocunoastere si dezvoltare spirituala). Conform psihologiei evolutioniste, biologia spune ca scopul oamenilor pe pamant este de a se inmulti, asta implica satisfacerea tuturor nevoilor fiziologice: impresionarea celorlalti, mancare, bautura, sex etc

La nivel sociologic, iluzia consumerismului  (acest Matrix) are motto-ul ”I can get no satisfaction” (Rolling Stones). Problema exagerarii fericirii pe care ne-o va aduce urmatoarea promovare, urmatorul fel de mancare fast food, urmatorul pahar de bautura, urmatoarea relatie de iubire nu este ca e gresit sa ai placeri imediate, ci ignoram din start consecintele negative ale dependentelor de acesti factori externi.

Suntem practic invatati sa depindem de ceva exterior pentru a fi fericiti si multumiti, in loc sa cultivam multumirea ca stare interioara, proprie si independenta de exterior.

Care e psihologia din spatele meditatiei?

A medita poate insemna un prim pas catre iesirea din Matrix (deconditionarea sociala) prin autocunoasterea corpului (respiratie), acceptarea starilor emotionale si identificarea lor dupa modul in care respiram, calmarea mintii si acceptarea gandurilor fara a incerca sa le controlam sau sa ne luptam sa le indepartam si, nu in cele din urma, intelegerea modului cum functioneaza mintea (cat % functionam pe pilot automat si cat % mindful sau constient).

Bibliografie: Variata audio gratuita a cartii Why the Buddhism is true? o gasiti aici

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s